România este unul dintre cei mai importanți producători din industria confecțiilor, aceste produse fiind în topul exporturilor. Cel puțin 400.000 de români lucrează în această industrie - legal și la negru.
Reportajul Al Jazeera începe cu protestul unor foste angajate la o fabrică de confecții din Covasna.
„În data de 10 iulie, la periferia oraşului Covasna, 30 de foste angajate ale fabricii de confecţii Textile Blue Wash s-au adunat în faţa locului lor de muncă pentru a protesta pentru că au fost date afară în urma unei restructurări. Pe lângă solicitarea de a fi reangajate, femeilor vor şi plata salariilor restante de două luni”, relatează Al Jazeera.
„Când am venit aici în urmă cu o săptămână, poarta fabricii era închisă. Pentru noi a fost un şoc. Proprietarul fabricii este de negăsit. De atunci ne adunăm aici. Vrem să fim plătite, să ne primim tichetele de masă şi vrem o explicaţie pentru închiderea bruscă a fabricii”, le-a spus Marina, una dintre angajate, în vârstă de 45 ani, jurnaliştilor de la Al Jazeera.
Timp de aproape un an, Marina, mamă a doi copii, s-a trezit în fiecare zi la ora 5 pentru a le pregăti masa copiilor ei şi pentru a prinde microbuzul care să o ducă la serviciu. La ora 7, în fiecare zi, Marina se afla în fabrică, confecţionând haine până la 4 după-amiaza.
După ce a fost concediată fără nicio explicaţie, familia ei se găseşte acum într-o adevărată criză – fiica cea mare nu ştie dacă va mai putea să intre la facultate în Bucureşti, aşa cum plănuise iniţial.
Jurnaliştii de la Al Jazeera l-au sunat şi pe managerul fabricii de textile din Covasna, Gigi Marius Anghel, în luna iulie, care le-a declarat, fără prea multe explicaţii, că le va plăti pe muncitoare. A închis imediat telefonul.
Două luni mai târziu, angajatele de la fabrica din Covasna nu au primit încă nici explicaţii, nici salarii.
Peste 400 000 de oameni sunt angajaţi oficial dar şi informal în industria confecţiilor în România. Conform activiştilor, un număr mare dintre ei trăiesc sub sau la limita sărăciei. Banii pe care îi obţin sunt sub nivelul salariului minim, iar şefii lor îi hărţuiesc în mod constant.
În România, orele suplimentare, în jur de 15 pe săptămână, sunt deseori neplătite, iar mulţi dintre angajaţii din industrie trăiesc la limita subzistenţei, se arată într-un studiu plublicat în mai de Clean Clothes Campaign, citat de Al Jazeera.
Fabricile sunt prost ventilate, iar demnitatea umană şi drepturile de bază sunt rareori respectate
„Producţia depindea de comenzile de blugi, iar uneori, produceau sute de articole pe zi. Pauzele nu ne erau respectate şi nu ne era permis nici măcar să mergem la toaletă”, a declarat Marina, se realtează în reportajul jurnaliștilor de la Al Jazeera.
De la închiderea fabricii, doar 16 dintre muncitoare au reuşit să-şi găsească un nou loc de muncă. Celelalte însă depind de ajutorul social.
Sistemul de exploatare se bazează pe un cadru legal care descurajează sindicatele prin limitarea accesului lor în fabrici. Uniunea Europeană a cerut în mod repetat din partea autorităţilor din România să schimbe acest cadru.
Reacțiile sindicatelor și a Uniunii Europene
Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, susține că sindicatul pe care il conduce reprezinta doar 6.000 de muncitori din industria de confecții și din cea textilă, adica mai puțin de 5% din total. El spune că de vină pentru situația acestor muncitori este reforma Legii muncii din 2011, care „restrânge dreptul angajaților de a se organiza sub forma unui sindicat sau de a protesta".
Dumitru Costin le-a declarat jurnaliștilor de la AL Jazeera că au existat cazuri în care angajatorii i-au dat afară pe cei care au încercat să facă astfel de lucruri.
Situația precară din industria de confecții din România a fost discutată și la Bruxelles
Christian Wigand, purtător de cuvânt al structurii Comisiei Europene care supraveghează piața muncii și afacerile sociale, a precizat celor de la Al Jazeera că UE a solicitat îmbunătățirea Legii Dialogului Social din țara noastră. În replică, Guvernul a transmis că modificarile la acest act normativ se află în dezbatere în Parlament și că există discuții și cu Organizația Internațională a Muncii.
Situația din alte fabrici. Importul de angajați
De teama repercusiunilor, muncitorii din Alexandria nu au vrut sa fie intervievați față în față, ci au vorbit cu cei de la Al Jazeera prin aplicații de mesagerie.
Unul dintre ei a spus că se simte terorizat la fabrica unde lucrează, iar „hărțuirea și agresiunile sunt la ordinea zilei".
Altul a descris situația ca „sclavie modernă; e ca la o închisoare”.
Mâna de lucru mai greu de gasit a determinat angajatorii din România să aducă muncitori din Vietnam, Pakistan, India sau China. „Doar că acesta este un subiect tabu în rândul patronilor din România”, concluzionează cei de la Al Jazeera.
In Slatina, reporterul Al Jazeera nu a avut voie sa viziteze fabrica și nu a primit informații dacă acolo lucrează străini sau nu. Totuși, un reprezentant al Inspecției Muncii, un vanzător din apropiere și portarul fabricii au confirmat că acolo sunt angajați cel puțin 12 nepalezi.
