Oficiali din cadrul Curţii Constituţionale au declarat, pentru MEDIAFAX, că cele două sesizări privind conflictele juridice de natură constituţională nu vor mai fi luate în discuţie în cadrul şedinţei de la ora 10.00, ci începând cu ora 17.00, după ce Guvernul a solicitat acest lucru, motivând că are o agendă încărcată în cursul dimineţii de miercuri.
Potrivit surselor citate, reprezentanţii Guvernului nu au făcut niciun fel de precizare cu privire la activităţile care au dus la amânarea discutării celor două sesizării.
Curtea Constituţională va discuta miercuri sesizarea preşedintelui Traian Băsescu legată de faptul că premierul Victor Ponta nu a contrasemnat o serie de decrete de decorare care vizau "înalte personalităţi ce au asigurat conducerea ICR în perioada 2005-2012".
Sesizarea a fost înregistrată în 6 mai, ca un conflict juridic de natură constituţională între preşedinte şi primul ministru.
Şeful statului a arătat în sesizare că premierul Victor Ponta a refuzat nemotivat să contrasemneze decretele de decorare pentru Horia-Roman Patapievici, Tania Radu, Mircea Mihăieş şi Dan Croitoru, din fosta conducere a Institutului Cultural Român (ICR). Băsescu a menţionat că preşedintele conferă decoraţii şi titluri de onoare, iar decretele emise de şeful statului în exercitarea unor atribuţiilor ale sale se contrasemnează de primul ministru.
"La data de 25 aprilie 2014, prin intermediul Cancelariei Ordinelor din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, sub nr. CA 492/25.04.2014, Preşedintele României a transmis Prim-ministrului spre contrasemnare două proiecte de decrete de decorare a unor personalităţi care au îndeplinit funcţii de conducere în cadrul Institutului Cultural Român, precum şi a unor personalităţi din comunitatea românească din vecinătatea României", se arată în sesizarea preşedintelui.
La data de 29 aprilie 2014 Guvernul a restituit Administraţiei Prezidenţiale proiectul de decret contrasemnat privind decorarea unor personalităţi din comunitatea românească din vecinătatea României, precum şi rezoluţia de refuz de contrasemnare a decretului de decorarea a unor personalităţi ce au condus Institutul Cultural Român.
În sesizare se mai arată că refuzul contrasemnării "este evidenţiat de un simplu «NU», subliniat urmat de semnătura Prim-ministrului şi ştampila rotundă ce se regăseşte pe Nota de transmitere spre contrasemnare semnată de către domnul Gheorghe Angelescu, consilier de stat la Cancelaria Ordinelor din cadrul Administraţiei Prezidenţiale".
"Prin urmare, refuzul exprimat de Prim-ministru, fără a cuprinde vreo motivare, a creat un blocaj la nivel instituţional, generând un conflict juridic de natură constituţională între autorităţile publice implicate în procedura acordării decoraţiilor, respectiv Prim-ministrului, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte", se mai arată în sesizare.
Preşedintele a mai arătat în sesizare transmisă CC că, având în vedere situaţia de blocaj existentă, este necesar ca, în virtutea atribuţiilor constituţionale pe care le are, această înaltă autoritate a statului să restabilească ordinea constituţională cât mai urgent posibil, statuând cu privire la modalitatea şi limitele în care prim-ministrul poate acţiona pentru îndeplinirea atribuţiei constituţionale de a contrasemna decretele preşedintelui privind conferirea unor decoraţii şi titluri de onoare, în sensul obligaţiei de a motiva refuzul, urmând ca autorităţile publice implicate în conflict să se conformeze acestei conduite, în considerarea caracterului general-obligatoriu al deciziilor pe care aceasta le pronunţă.
Premierul Victor Ponta declara că nu poate contrasemna pentru decorarea "unor indivizi care au gestionat greşit sau au deturnat bani publici", iar unii dintre ei "au avut deseori opinii anti-româneşti sau chiar fasciste" şi că dacă preşedintele doreşte să îi decoreze o poate face, dar nu cu semnătura sa.
Ponta preciza, în 7 mai, că nu a contrasemnat documentele pentru decorarea lui Horia Roman Patapievici pentru că există un raport al Curţii de Conturi care arată nereguli în gestionarea banilor la Institutul Cultural Român în perioada în care acesta a condus ICR.
"Am două rezerve: prima rezervă este legată de faptul că, în baza raportului Curţii de Conturi care a fost transmis mai departe către toate instituţiile competente, conducerea de atunci a ICR, aşa spune Curtea de Conturi, nu spun eu, a folosit în mod greşit o mulţime de fonduri publice, deci să-i decorăm pe cei care au cheltuit prost banii publici sau chiar au deturnat mi se pare un lucru greşit. Şi, în al doilea rând, erau acolo persoane care au făcut deseori declaraţii şi au exprimat opinii anti-româneşti, chiar fasciste, nu exagerez, pentru că dacă vă uitaţi la domnul, e un domn Mihăieş (Mircea Mihăieş - vicepreşedinte ICR în perioada 2005-2012), dânsul e de extremă dreaptă, e un fascist bătrân aşa, că nu credeam că mai există neonazişti în Europa, uite, există şi în România. Ori eu nu pot să contrasemnez decorarea unor indivizi care, pe de o parte, repet, au gestionat greşit bani publici şi pe de altă parte exprimă poziţii împotriva României. Dacă domnul preşedinte Băsescu doreşte să-i decoreze, să o facă, dar nu cu semnătura mea", spunea Ponta.
Tot miercuri, Curtea Constituţională va lua în discuţie, de la ora 17.00, sesizarea Guvernului privind implicarea preşedintelui Traian Băsescu în campania electorală, formulată după ce şeful statului s-a fotografiat îmbrăcat cu un tricou PMP, alături de lideri ai acestui partid.
Sesizarea a fost înregistrată la CC în 6 mai, tot ca cerere de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională între Executiv şi Preşedinte, însă cauzat de implicarea explicită a preşedintelui în campania electorală.
În sesizarea Guvernului se arăta că, prin susţinerea unui anumit partid politic la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European în 2014, respectiv la alegerile parţiale pentru Parlamentul României, sunt încalcate dispoziţiile articolului 80 "Rolul preşedintelui" din Constituţie.
Executivul a solicitat Curţii Constituţionale pronunţarea unei decizii prin care să stabilească în mod clar dacă preşedintele României, în conformitate cu prevederile constituţionale, poate face campanie electorală în favoarea unei formaţiini politice
"Solicit Curţii Constituţionale să analizeze următoarele: să analizeze posibilitatea existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Preşedinte, să stabilească dacă acest conflict este cauzat de implicarea explicită a preşedintelui în campania electorală, prin susţinerea unui anumit partid politic la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European în 2014, respectiv la alegerile parţiale pentru Parlamentul României, ceea ce încalcă dispoziţiile articolului 80 "Rolul preşedintelui" din Constituţie şi să pronunţe o decizie prin care să stabilească în mod clar dacă preşedintele României, în conformitate cu prevederile constituţionale, poate face campanie electorală în favoarea unei formaţiini politice", a arătat premierul în sesizare.
Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, declara atunci că este pentru prima dată când se primeşte o astfel de sesizare. Zegrean preciza că judecătorii pot decide că este conflict sau că nu este conflict, iar în cazul în care se constată existenţa unui conflict juridic, se va stabili şi modul de rezolvare a acestuia, în caz contrar, "lumea merge mai departe".
Augustin Zegrean mai spunea că este o decizie a Curţii Constituţionale din 2007, în care s-a spus atunci, cu avizul consultativ, ce poate să facă preşedintele şi până unde merge rolul de "preşedinte jucător".
