Scandalul cocainei de la malul mării ia amploare. Potrivit unor surse, Ministerul de Interne verifică poliția de frontieră să vadă dacă instituția are vreo parte de vină pentru introducerea stupefiantelor în țară. Același lucru îl fac, potrivit informațiilor publicate de g4media.ro, și procurorii DIICOT.
Drogurile descoperite din Marea Neagră ar fi intrat în România fix în momentul în care sistemul SCOMAR, sistemul electronic de supraveghere video și radar a frontierelor de la Marea Neagră, nu funcționa pe toată întinderea litoralului. Informația a fost oferită prima dată acum aproape două săptămâni.
Poliția de Frontieră și Carmen Dan susțin că SCOMAR nu poate fi oprit
"SCOMAR-ul nu este o chestie pe care o scoatem din priză pe bunul plac, este ceva mult mai complex. Am spus-o și o repet, nu vă mai luați de un sistem de observare și nu mai scrieți lucruri care nu sunt adevărate vizavi de un sistem de observație în lucru de 12 ani de zile și care funcționează non-stop, operat de oameni care își fac treaba", a declarat șeful Poliției de Frontieră, Adrian Popescu.
Ministrul de Interne, Carmen Dan susține și ea cam același lucru, adică SCOMAR este un sistem de funcționează 24 de ore și nu se poate opri. "Ce pot să vă asigur este ca sistemul SCOMAR nu poate fi oprit. Eu nu am avut informații că acest sistem ar fi căzut sau ar fi funcționat la capacitate redusă, nu m-aș pronunța înainte, vom comunica după finalizarea tuturor verificărilor pe care le-am dispus prin controlul intern al Poliției de Frontieră, a declarat Dan.
Sistemele de supraveghere video la mare distanță amplasate pe coasta Mării Neagră au căzut parțial de cel puțin trei ori în perioada când drogurile descoperite în aprilie pe litoral și în apa mării au intrat în România, au declarat pentru G4Media.ro surse din cadrul anchetei. Procurorii DIICOT investighează dacă traficanți sârbi știau sau nu că sistemele electronice de supraveghere a granițelor nu funcționau sau a fost o întâmplare și cine sunt românii care i-ar fi putut ajuta.
Poliția de Frontieră susține, într-un răspuns pentru G4Media.ro, că ”a avut o contribuție importantă în instrumentarea cazului în iar acest lucru a fost posibil atât cu ajutorul sistemului SCOMAR care funcționează în zonele de competență ale Gărzii de Coastă la Marea Neagră, dar și cu mijloacele tehnice aflate în dotare, inclusiv cele de mobilitate navală și terestră”.
Aparatura de supraveghere are nevoie de reparații, dar nu sunt bani
Aparatura de supraveghere de la Marea Neagră nu poate fi reparată la timp pentru că Poliția de Frontieră nu a primit de la ministerul condus de Carmen Dan aprobarea de a face achiziții pentru contracte de mentenanță cu o valoare de doar 10 milioane de lei.
În ultimii ani, sistemele video la mare distanță situate de-a lungul coastei Mării Negre sunt reparate de polițiștii de frontieră sau de firme de turism sau pescuit, tocmai din cauza lipsei banilor pentru reparații.
Anchetatorii DIICOT încearcă să stabilească dacă traficanții cocainei descoperite în aprilie în Marea Neagră și pe țărm au fost ajutați de angajați ai Ministerului de Interne, din la Poliția de Frontieră sau de la alte structuri din cadrul ministerului care au acces la datele privind supravegherea granițelor, au declarat pentru G4Media.ro surse apropiate anchetei.
Pe parcursul documentării, inclusiv reprezentanți ai Poliția de Frontieră și procurori DIICOT au admis că sistemele electronice dintr-o parte din turnurile de supraveghere au fost oprite din cauza unor defecțiuni.
În ultimele zece zile a lunii martie, atunci când anchetatorii consideră că drogurile au intrat în România, turnurile de detecție ale SCOMAR (Sistemul Complex de Observare, Supraveghere și Control al Traficului) au căzut de cel puțin trei ori, conform datelor obținute pe surse de G4Media.ro.
Până când sistemele au fost repuse în funcțiune a durat de la minimum patru ore și până la o zi întreagă, așa cum ne-a asigurat o sursa implicată în anchetă.
A căzut supravegherea, iar șalupele erau la exerciții
”Nu știm de ce au căzut turnurile, dacă a fost vorba de defecțiuni normale. În momentul când cade un turn, zona de risc este acoperită cu nave. Însă, nici acest lucru nu a fost posibil în totalitate din cauza unor manevre de exercițiu în care era implicată instituția. Sistemele de supraveghere sunt puse greu în funcțiune atunci când apare o defecțiune pentru că Polița de Frontieră nu are contracte de reparație de peste un an. Fac reparațiile pe cont propriu sau cu firme locale specializate în transport turism. Este îngrozitor, dar ăsta este adevărul”, ne-a declarat sursa.
Un reprezentant al DIICOT ne-a transmis că ancheta privind intrarea drogurilor în România vizează și posibila implicare a unor angajați ai Ministerului de Interne, minister în subordinea căruia se află și Poliția de Frontieră.
Reamintim că actualul șef al Poliției Române este Ioan Buda, cel care a condus Poliția de Frontieră până la mijlocul anului trecut. Fostul său adjunct, Adrian Popescu este cel care conduce acum Poliția de Frontieră. ”Au fost cerute date despre ture, despre programul în care turnurile SCOMAR au funcționat sau nu și despre cine a făcut reparațiile și în cât timp”, ne-a asigurat reprezentantul DIICOT.
Poliția de Frontieră ne-a transmis că nu poate să ne ofere date privind zilele când turnurile SCOMAR ar fi căzut, pentru că aceste date au fost transmise procurorilor și instituția nu le mai poate face publice.
”În cauza privind captura de droguri descoperită în luna martie, la Sfântu Gheorghe, precizăm că în momentul de faţă se află în derulare o anchetă complexă instrumentată de procurorii DIICOT, sens în care nu putem face precizări în acest sens”, se arată într-un răspuns al Poliției de Frontieră transmis G4Media.ro de biroul de presă.
Reprezentanții instituției mai susțin că ”Poliția de Frontieră a avut o contribuție importantă în instrumentarea cazului potrivit competenței, iar acest lucru a fost posibil atât cu ajutorul sistemului SCOMAR care funcționează în zonele de competență ale Gărzii de Coastă la Marea Neagră, dar și cu mijloacele tehnice aflate în dotare, inclusiv cele de mobilitate navală și terestră”.
