Majorarea salariului minim la 2.262 lei începând cu 1 ianuarie 2020 ar putea rămâne doar un proiect electoral și ratat al PSD, în condițiile în care "prima lectură" de azi ar putea fi și ultima.
"Dacă înainte de preluarea guvernării PSD, respectiv decembrie 2016, salariul minim brut era de 1.250 de lei, la încheierea mandatului, nivelul acestuia este substanțial mai mare.
În ședința de astăzi discutăm în primă lectură creșterea salariului minim, începând de anul viitor, la 2.262 de lei, iar pentru angajații cu studii superioare și vechime de cel puțin un an în domeniul studiilor superioare, la 2.620 de lei lunar.
Este o măsură cu puternic impact social, în condițiile în care în prezent sunt încadrați peste 1,4 milioane de angajați cu salariul minim.
Asupra acestui proiect am avut consultări cu reprezentanții patronatelor și sindicatelor, în cadrul Consiliului Național Tripartit, și a fost supus analizei Consiliului Economic și Social.
Ca prim-ministru, consider că este o măsură justă și corectă social. Am convingerea că există argumente și un context economic favorabil și nu văd niciun motiv pentru care viitorul Guvern nu ar aplica majorarea salariului minim începând cu anul viitor", a declarat Viorica Dăncilă în debutul ședinței de guvern.
Mediul economic nu privește cu ochi buni o nouă majorare a salarizării minime, care ar atrage costuri suplimentare pentru angajatori, fără legătură cu creșterea de productivitate.
Dăncilă spune că a avut consultări cu reprezentanții patronatelor și sindicatelor, în cadrul Consiliului Național Tripartit, și a fost supus analizei Consiliului Economic și Social.
Firmele mici și mijlocii se declară împotriva creșterii salariului minim într-o pondere zdobitoare (80 de procente), conform celui mai recent sondaj al CNIPMMR (Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România).
La întrebarea: "Susțineți creșterea cu salariului minim brut pe economie cu 182 lei, respectiv cu 270 lei pentru studii superioare și vechime în muncă de cel puţin un an (la 2.262 lei, respectiv la 2.620 lei pentru persoanele cu facultate care au cel puțin 1 an vechime în muncă în domeniul studiilor superioare)?", 77,8% din respondenți își exprimă dezaprobarea pentru creșterea salariului minim.
La întrebarea: “Ce dificultăți veți întâmpina ca urmare a creșterii salariului minim pe economie cu cu 182 lei, respectiv cu 270 lei?”, au fost evidențiate în mod preponderent: scumpirea prețului produselor și serviciilor, concedierea unor salariați, scăderea profitului, scăderea competitivității și pierderea unor contracte/piețe.
CNIPMMR propune un impozit 0 pentru diferența de la 2080 lei la 2262 lei, respectiv, de la 2350 lei la 2620 lei pentru persoanele cu studii superioare, dar și alte măsuri, precum necesitatea aplicării unor criterii obiective pentru creșterea salariului minim.
Creşterile salariale, pentru a fi generatoare de performanţă şi competitivitate, trebuie să-şi găsească corespondentul în sporirea productivităţii muncii, spun patronii mici și mijlocii.
