În mijlocul bisericii se scoate Sfântul Epitaf (care-l închipuie mort pe Mântuitorul, înconjurat de Apostoli și Maica Domnului) pe sub care toată lumea trece, pana in dupa-amiaza zilei de sambata. În zorii zilei de Înviere, este dus din nou în Sfântul altar și este asezat pe sfanta masa, unde ramane pana in miercurea dinaintea Inaltarii Domnului. Se spune ca pe cei ce trec de trei ori pe sub Sfantul Aer nu-i doare capul, mijlocul si salele in cursul anului, iar daca isi sterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi.
Acestei zile i se spune si Vinerea Seaca, pentru ca batranele posteau post negru, iar seara, la Denia Prohodului Domnului, luau anafura de la biserica. Dupa cantarea Prohodului Domnului se inconjoara de trei ori biserica de tot soborul, cu Sfantul Epitaf, care apoi este asezat pe masa din mijlocul bisericii. La terminarea slujbei, femeile merg la morminte, aprind lumanari si-si jelesc mortii. La sfarsitul slujbei, era obiceiul ca preotul sa imparta florile aduse, care erau considerate a fi bune de leac. Lumea, in trecut, pleca acasa cu lumanarile aprinse pe drum, ca sa afle si mortii de venirea zilelor mari. Ocoleau casa de trei ori si intrand, se inchinau, faceau cate o cruce cu lumanarea aprinsa in cei patru pereti sau doar la grinda de la intrare si pastrau lumanarea pentru vremuri de primejdie.
In popor se crede ca daca ploua in Vinerea Mare, anul va fi manos, iar daca nu, nu va fi roditor. Unii cred ca, daca se scufunda in apa rece de trei ori in acesta zi vor fi sanatosi tot anul. Femeile nu umplu bors in acesta zi, sa nu se scalde Necuratul in el; nu coc paine sau altceva, sa nu arda mainile Maicii Domnului; nu cos, ca sa nu orbeasca; nu tes, nu torc, nu spala, pentru a nu o supara pe Sfanta Vineri; afuma casa cu tamaie, inconjurand-o de trei ori, in zorii acestei zile, pentru ca ganganiile si dihaniile sa nu se apropie de casa si de pomi. Copiii aduna flori de pe camp si le duc la biserica.
Inaltatoare zi de doliu, tacere si meditatie, Vinerea Mare este cinstita mai ales prin participarea la slujba Prohodului Domnului. Asa ramane ea in constiinta romanilor contemporani.
Săptămâna Mare. Ce nu trebuie să faci în Vinerea Mare
Săptămâna Mare. În Vinerea Mare, se pomenesc sfintele şi mântuitoarele şi înfricosătoarele Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos, pe care le-a primit de bunăvoie pentru noi. Biserica numeşte Patimile Domnului: sfinte – pentru că Cel ce le-a răbdat este Sfântul Sfinţilor, sfinţenia însăşi; mântuitoare – pentru că ele sunt preţul cu care Domnul a răscumpărat neamul omenesc din robia păcatului; înfricoşătoare - pentru că nu poate fi ceva mai înfricoşător decât ocara pe care Făcătorul a răbdat-o de la făptura Sa.
Săptămâna Mare. Se fac numai ceasurile împărăteşti, care ne pun înainte nemărginita smerenie a Domnului, Crucea cea dătătoare de viaţă şi credinţa tâlharului. Seara săvârşim denia prohodului Domnului, care este ultima treaptă a tânguirii pentru Hristos, înainte de Învierea Sa. Se înconjoară de trei ori biserica cu Sfântul Epitaf – semn al celor trei zile petrecute în mormânt. Ouale nu se vopsesc in Vinerea Mare. Gospodinele sunt sfatuite sa vopseasca ouale fie in Joia Mare, fie sambata, inaintea Pastelui, in niciun caz in Vinerea Mare. In aceasta zi, nu ar trebui sa se faca nimic.
De asemenea, este bine ca ouale sa fie vopsite in rosu deoarece aceasta culoare este sangele Mantuitorului. In Vinerea Mare, credinciosii tin Post Negru pentru iertarea pacatelor si pentru a avea spor si sanatate. - în Vinerea Mare se ţine post negru în amintirea Răstignirii lui Iisus.
Săptămâna Mare. În Vinerea Mare nu se fac copturi. În dimineaţa de Vineri Mare, înainte de răsărit, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau în apă curgătoare pentru a fi sănătoşi tot anul. În Vinerea Mare nu se mănâncă urzici, nu se foloseşte oţet pentru că pe Cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele au fost udate cu oţet. În Vinerea Mare se opreşte lucrul, nu se spală, nu se coase, nu se sacrifică păsări sau animale. În unele zone se dă cu tămâie în jurul copacilor şi caselor pentru a le feri de dăunători, boli, trăznet şi animale sălbatice.
Săptămâna Mare. Dacă plouă în Vinerea Mare se spune că va fi an mănos. În Vinerea Mare fetele nemăritate fac vrăji de dragoste pentru a fi cerute de nevastă. În Vinerea Mare nu se săvârşeşte Liturghie, iar mortii nu se îngroapă decât cu bătăi de toacă . Scaldatul ritual. Este un simbol al curatarii trupesti si sufletesti care se face in Vinerea Mare. De asemenea, in Duminica Pastelui, credinciosii se spala cu apa in care au pus un ou rosu si un banut de argint. In noaptea Invierii Domnului, oamenii merg la Biserica, de unde iau Lumina si canta, impreuna cu preotii, “Hristos a Inviat!”.
Săptămâna Mare. Dupa incheierea slujbei, ei merg acasa cu lumanarile aprinse pe care le sting abia dupa ce fac semnul Crucii. Aceasta se tine in casa si este aprinsa doar la vreme de necaz. In ceea ce priveste rugaciunile folositoare in aceasta perioada, preotii sfatuiesc sa se citeasca Evangheliile. Inainte de Sfintele Sarbatori, sunt recomandate Evangheliile dupa Matei, Marcu si Luca, iar dupa aceasta perioada, cea a lui Ioan Evanghelistul. Nu in ultimul rand, trebuie amintit ca din Joia Mare si pana in Joia din Saptamana Luminata, femeile nu au voie sa spele haine. In Vinerea Mare, lumea nu este bine sa se tunda pentru ca se spune ca ar putea muri cineva apropiat din familie.
