Nouă ani mai târziu a plecat într-o excursie în Iugoslavia cu gândul de a ajunge în Canada. Mai întâi s-a oprit în Toronto, oraș care nu i-a plăcut și pe care l-a considerat “un sat necioplit”. A plecat mai departe spre Montreal, unde s-a stabilit și și-a deschis propria firmă de arhitectură în 1978.
Arhitectul româno-canadian povestește: “Eu am ajuns în Canada fără niciun document asupra mea care să ateste această specializare. M-au pus să jur pe Biblie că sunt arhitect. Am început să lucrez cu 3 dolari pe oră.”
Nu a trecut mult până când talentul și viziunea arhitectului din România să se impună în întreaga țară din nordul continentului american.
Printre cele mai renumite clădiri proiectate de el se numără și aripa nouă a Muzeului Pointe-a-Calliere, clădirea HEC din Montreal, ce adăpostește Facultatea de Studii Economice a Universității din Montreal, sala de concerte din Rimouski, Pavilionul de Design UQAM, Teatrul Nouveau Monde, Mănăstirea Saint-Benoit-du-Lac, studioul Cirque du Soleil, Centrul de arte Juliette-Lassonde, hotelul Godin, zonele rezidențiale din Val de l’Anse precum și numeroase alte clădiri cu utilizări variate – clădiri culturale, comerciale și rezidențiale în Canada, dar și în Europa și Asia.
Este unul dintre cei mai apreciați și premiați arhitecți din Canada, membru al Academiei Regale Canadiene, cât și al Academiei Române. În 1998 devenea Omul Anului ales de prestigioasa insituție Board of Trade of Metropolitan Montreal. Este membru al Ordinului Arhitecților Canadieni și al Societății de Conservare Sauvons Montreal.
sursa: wikipedia.org, hanganu.com.
