România a făcut progrese în reforma justiţiei faţă de anul trecut, când Comisia era îngrijorată de ritmul reformelor, dar constată că implementarea acestor reforme este încă fragilă, parţial din cauza presiunii politice, a declarat miercuri Johannes Laitenberger, purtător de cuvânt al CE.
''Uneori procesul de reformă este prea politizat. România încă se luptă pentru a depăşi faptul că aceste coduri, Civil şi Penal, deşi sunt actualizate nu au fost pe deplin revizuite, ceea ce a condus la numeroase amendamente legislative şi ordonanţe de urgenţă. În această situaţie, nu este surprinzător că jurisprudenţa în sistemul de justiţie din România este uneori contradictorie, generează întârzieri nenecesare, care la rândul lor sunt abordate printr-un mozaic legislativ de ordonanţe de urgenţă'', a mai spus reprezentantul CE.
Documentul precizează că Guvernul a prezentat propuneri importante de reformă şi că rezultatele pozitive obţinute de procuratură încep să fie însoţite de acţiuni din partea sistemului judiciar. "Cu toate acestea, pentru ca România să poată demonstra obţinerea de progrese susţinute, procesul reformei sistemului judiciar nu ar trebui politizat. Este necesar un consens al tuturor actorilor implicaţi pentru a permite sistemului judiciar să funcţioneze independent, astfel încât să se desfăşoare anchete imparţiale ale cazurilor de corupţie, care să ducă la hotărâri rapide şi eficace", se arată în raport.
Instituţia europeană a pregătit pentru România 16 recomandări în domeniul justiţiei. Printre acestea se numără ''adoptarea codurilor de procedura civilă şi penală şi facilitarea intrării în vigoare rapidă a celor 4 coduri prin adoptarea unei legislaţii de punere în aplicare care să clarifice cadrul legislativ'' şi ''asigurarea faptului că procedura de derulare a anchetelor penale a parlamentarilor care au fost sau sunt actuali membri a Guvernului se aplică în manieră uniformă''.
CE recomandă CSM transparenţă şi asumarea responsabilităţii ce îi revine
Raportul Comisiei Europene pe Justiţie recomandă
consolidarea transparenţei şi răspunderii CSM în ceea ce priveşte
recrutările, promovările, măsurile disciplinare, transferurile şi
detaşările, dar şi referitor la publicarea hotărârilor CSM motivate
într-un format clar şi accesibil.
Raportul
Comisiei Europene face referire la adoptarea unei noi strategii a
gestionării resurselor umane pentru sistemul judiciar. Însă, susţine
documentul, situaţia privind resursele umane în acest domeniu continuă
să reprezinte o provocare pentru România din punct de vedere al
costurilor bugetare, al recrutării de personal calificat şi al
infrastructurii de sprijin.
În ciuda acestor dificultăţi, au fost întreprinse unele măsuri în ceea
ce priveşte situaţia personalului din cadrul instanţelor şi al
parchetelor de la nivel local, însă sunt necesare îmbunătăţiri
suplimentare, arată documentul.
Raportul susţine că impactul noii strategii nu poate fi încă evaluat în
totalitate, dar se pot observa deja un mai mare grad de conştientizare
a problemelor şi o mai bună anticipare a acestora. Autorii documentului
subliniază că aceste constrângeri în materie de personal au devenit şi
mai acute în urma deciziilor recente ale CSM de a modifica normele
privind detaşarea, care practic nu îi permit instituţiei care a
efectuat detaşarea să înceteze detaşarea judecătorilor sau a
procurorilor în cauză, chiar dacă se confruntă cu o problemă gravă în
materie de personal.
În plus, din cauza posibilităţilor manageriale limitate ale procurorului general în ceea ce priveşte promovarea, măsurile disciplinare sau transferul personalului, restructurarea organelor de urmărire penală este deosebit de dificilă, se mai arată în raport. Documentul prevede, aşadar, că este necesară intensificarea cooperării din partea CSM în vederea reorganizării eficace a parchetelor.
Raportul CE recomandă consolidarea rolului ÎCCJ în unificarea jurisprudenţei
Comisia Europeană recomandă României să consolideze rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în unificarea jurisprudenţei, inclusiv prin simplificarea procedurii în cazul recursurilor, precum şi prin elaborarea de orientări privind pedepsele pentru corupţie.
În documentul Comisiei Europene, se face referire la faptul că procurorul general a introdus activ recursuri în interesul legii în faţa înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), atacând hotărâri care erau în contradicţie cu jurisprudenţa existentă, ceea ce a contribuit la o mai mare uniformizare a jurisprudenţei. Numărul recursurilor în interesul legii au atins un maxim în 2007, numărul mai mic înregistrat în 2008 putând indica faptul că s-au obţinut unele progrese în privinţa unificării.
Raportul Comisiei face referire şi la numirea unui nou preşedinte al ÎCCJ în toamnă. Aceasta, arată documentul, va fi o ocazie propice pentru a demonstra angajamentul în ceea ce priveşte reforma şi modernizarea sistemului judiciar.
Comisia Europeană a publicat miercuri cel de-al treilea raport anual care analizează progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare instituit în momentul aderării la UE pentru a redresa neajunsurile din reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei.
CE susţine necesitatea modificării legii CCR, pentru ca procesele să nu se mai suspende
"Va fi important ca executivul să convină cu legiuitorul asupra
modificării legii privind funcţionarea Curţii Constituţionale, astfel
încât să se elimine suspendarea judecării cauzelor atunci când
pârâtul/învinuitul invocă excepţia de neconstituţionalitate", se arată
în raport.
Documentul mai susţine că excesele de natură
procedurală care implică invocarea excepţiei de ilegalitate, care duce,
la rândul său, la suspendarea judecării cauzei, trebuie limitate prin
lege. Aceste probleme, care duc la întârzieri inacceptabile, ar trebui
abordate fie în dezbaterile viitoare privind codurile de procedură fie,
mai devreme, prin modificarea normelor de punere în aplicare relevante,
se mai arată în raport.
Raportul tehnic al CE critică faptul că România nu a exploatat oportunitatea oferită de strategia Comisiei anticorupţie, pentru a da coerenţă şi a concentra toate eforturile în prevenirea şi descurajarea corupţiei.
După un an de la implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie pentru
Sectoarele Vulnerabile ale Administraţiei Locale în perioada 2008-2010,
au fost făcute unele progrese cu privire la măsuri individuale,
specifică CE. Comisia Europeană menţionează că la nivelul
autorităţilor individuale sunt luate diverse măsuri, care includ
simplificarea procedurilor administrative, precum şi măsuri de
îmbunătăţire a transparenţei, a integrităţii şi de reducere a corupţiei.
"Este încă prematur să evaluăm pe deplin rezultatele acestor
iniţiative de consolidare a corupţiei la scară mică, dar poliţia
raportează o creştere a numărului de informaţii care conduc spre
demascarea unor astfel de acte şi de notificări transmise procurorilor,
iar, în acelaşi timp, se observă o creştere a punerilor sub acuzare
pentru corupţie din partea birourilor locale de procurori", notează CE
în raportul tehnic.
