"Trag un semnal de alarmă, pentru că, potrivit directivelor europene
transpuse şi în legislaţia naţională, cele peste 50 de bataluri de şlam
petrolier trebuie golite până la 31 decembrie 2009. Companiile
petroliere cunosc aceste prevederi, dar au amânat punerea în aplicare a
măsurilor de golire, deoarece costurile sunt foarte mari", a declarat
Ionescu.
Cantitatea de peste 1 milion metri cubi de şlam de la
acestea ar necesita între 50 şi 75 milioane euro pentru a fi tratată şi
prelucrată, însă în România nu există capacitatea tehnică pentru
golirea batalurilor, potrivit comisarului general de mediu.
"Suprafaţa unui batal este în general între 1 şi 2 hectare, acolo
deversându-se toate resturile petroliere, fapt ce afectează pânza
freatică şi implicit viaţa a sute de mii de locuitori, care au acces
doar la apă infestată", a adăugat Ionescu.
România s-a angajat până la finalul lui 2006 să înceteze operaţiunile
la bataluri, urmând ca până la sfârşitul lui 2009 să le golească, iar
la 31 decembrie 2010 să facă şi renaturarea zonelor.
Comisarul general de mediu a explicat că dacă se va ajunge la
penalizări aplicate României, acestea ar urma să fie transferate
operatorilor care nu şi-au respectat angajamentele, respectiv Petrom,
Lukoil, Suplacu de Barcău, Dărmăneşti etc. El a dat,
însă, exemplul operatorului din Suplacu de Barcău, care a reuşit să
treacă batalul în sarcina autorităţilor locale.
"Astfel, după ce le-a infestat apa, le-a pus în cârcă oamenilor şi
golirea acestuia", a mai comentat Silvian Ionescu
