Jurnaliştii austrieci de la Die Presse au realizat un reportaj în
România pentru a evidenţia care sunt ameninţările din punctul de vedere
al îmbătrânirii societăţii pentru o ţară ca România, abia ieşită din
tranziţie.
Pe timpul comunismului,
Valerica Stoican, în vârstă de 80 de ani, nu avea un loc de muncă
prea rău, ea lucra într-un laborator chimic. În general, comentează Die
Presse, Valericăi Stoican nu i se părea că o duce rău, cel puţin nu aşa
rău ca azi. "România s-a eliberat de lanţurile comunismului, o dictatură care şi-a
arătat mai ales în ultimii ani faţa mai brutală. România este acum, în
ciuda dificultăţilor, o democraţie funcţională şi un membru al UE.
Cafenelele din Bucureşti sunt pline de oameni, care defilează cu
proaspăta bunăstare obţinută. Un standard de viaţă la care cineva ca Valerica Stoican
nu va ajunge niciodată", evidenţiază Die Presse.
Bătrâna femeie locuieşte într-un bloc întunecat de pe strada Berzei, în
centrul Bucureştiului. Cea mai mare problemă a ei: nu are apă curentă
şi nici gaz, pentru că nu şi le poate permite din pensia sa. Odată
cu prăbuşirea comunismului au fost trimişi la pensie mulţi oameni - mai
ales lucrători, care produceau lucruri care nu se cereau pe pieţele
externe.
România nu a putut investi, ca şi majoritatea ţărilor în tranziţie, în
programe de pensii, constată Die Presse. Iar pe viitor, România îşi va
permite şi mai puţin acest lucru. România îmbătrâneşte şi acest proces
se întâmplă mai rapid aici decât în alte state occidentale, potrivit
lui Reiner Klingholz, de la Institutul berlinez pentru Populaţie şi
Dezvoltare. "Rata de natalitate este în continuă scădere în România, la
care se adaugă şi emigrarea tinierilor", punctează articolul.
"Efectele acestei precare dezvoltări demografice se va resimţi abia în
următoarele decenii, într-un moment în care Occidentul va fi rezolvat
problema pensiilor, odată cu dispariţia generaţiei 'Baby Boomer' ",
potrivit lui Klingholz. Expertul a avut recent o intervenţie pe acestă
temă la conferinţa "Viitorul schimbării sociale 1989-2009: Viziuni şi
perspective după 20 de ani de tranziţie", care s-a desfăşurat la
Bucureşti.
"Numeroase state nu se confruntă numai cu o singură situaţie
problematică. Acum locul de muncă se poate pierde foarte uşor şi fără
să ai vreo susţinere din partea statului", a declarat şi Vladimir
Gligorov, de la Institutul de Economie Comparativă din Viena. Problema
este accentuată de faptul că aceste state aflate în tranziţie au
economisit exact la aceste servicii sociale, în speranţa că dezvoltarea
economică se va menţine şi că va fi răgaz pentru a rezolva problemele
neglijate.
La toate aceste puncte slabe se adaugă faptul că ţările ca România sunt
foarte dependente de comerţul exterior şi, de aceea, sunt afectate mai
puternic decât alte state. Cu toate acestea, Gligorov nu crede că
statele din Europa de Est vor ajunge într-o situaţie asemănătoare cu
cea din America Latină, ca urmare a unei diferenţieri între săraci şi
bogaţi.
"România este departe de o situaţie precum cea din America Latină, dar
totuşi există foarte mulţi oameni care trăiesc în sărăcie. Sunt oameni
ca pensionara Vasilica Stoican, care pe vremuri nici măcar nu o ducea
aşa rău", conchide Die Presse.
România rămâne blocată în capcana sărăciei şi din cauza îmbătrânirii populaţiei, scrie Die Presse
