România nu este ca Olanda, dar ar putea deveni. Ipotetic!

 

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, dădea, zilele trecute, Olanda, drept exeplu pentru turismul său înfloritor. Un specialist în trafic rutier și sistematizare explică de ce sunt diferențe enorme între țara Călușarilor și Țara Lalelelor.



Daniel van Motman, expert în cadrul Departamentului de management al traficului din Amsterdam, a precizat marţi că în capitala Olandei, 42% din populaţie foloseşte bicicleta, subliniind totodată importanţa asigurării unei infrastructuri propice pentru acest tip de transport.

"Este important ca oraşul să fie accesibil pentru toată lumea şi să diminuăm poluarea aerului. Acest lucru se realizează prin acordarea de subvenţii, spre exemplu, pentru autovehicule electrice. (...) Dacă ne-am dorit ca oamenii să folosească bicicletele, a trebuit să le oferim şi o infrastructură curată şi sigură. Aşadar, pe primul loc a fost oferirea condiţiilor de siguranţă propice mersului cu bicicleta. În Amsterdam, aceasta a fost o problemă la început, dar azi vedem tot mai mulţi oameni care folosesc bicicletele", a declarat el în cadrul conferinţei "Transport inteligent, trafic inteligent" printr-o intervenţie pe Skype.


Daniel van Motman a adăugat că în Olanda există numeroase companii de bike-sharing (serviciu de închiriere a bicicletelor), dar că există o tendinţă ascendentă şi în ce priveşte implementarea serviciilor de car-sharing.

Wijnand Marchal, consilierul economic al Ambasadei Olandei la Bucureşti, a declarat că în ţara sa există în acest moment piste de biciclete cu o lungime totală de 35.000 de kilometri. El a subliniat importanţa asigurării mobilităţii într-o ţară densă din punct de vedere al populaţiei, evidenţiind faptul că 17 milioane de olandezi trăiesc pe o suprafaţă de aproximativ 42.000 kilometri pătraţi.

"Şi mobilitatea cu automobile electrice capătă popularitate, avem câteva mii de oameni care folosesc servicii de car-sharing în Olanda şi biciclete electronice. În 2016, în Amsterdam, şoferii şi-au încărcat maşinile electrice cu suficient curent astfel încât să circule 25 de milioane de kilometri. Numărul autovehiculelor electrice şi hibrid este mai mare de 50.000, în baza datelor de anul trecut. În Olanda lucrăm îndeaproape pentru a asigura transportul smart, investim foarte mult pentru autovehiculele electrice şi cele autonome şi pentru renunţarea la combustibilii fosili. Haideţi să gândim ambiţios, mai ales la nivel local", a spus el.

Wijnand Marchal a reamintit că în urma cu doi ani, când Olanda a deţinut Preşedinţia Consiliului UE, a fost lansată o cooperare între statele membre prin semnarea Pactului de la Amsterdam, care promovează inclusiv armonizarea legislaţiilor naţionale cu decizia europeană privind fluidizarea traficului.

"Dacă se va continua administrarea actuală a traficului, se va ajunge la un haos şi mai mare, care va costa evident şi mai mult. Dacă investim de acum în moduri de transport mai smart, în piste de biciclete, în infrastructură pentru autovehicule hibrid şi electrice, în transportul public, automat, pe viitor, oraşul va câştiga bani, pentru că va deveni mai atractiv, mai verde, mai potrivit pentru locuire. Aşadar, se va câştiga mai mult decât investiţia iniţială", a mai spus el.

Florin Mihălţan, prof. dr. la Institutul de Pneumoftizilogie "Marius Nasta", a atras atenţia asupra faptului că poluarea este al doilea element generator de boli respiratorii după tabagism.

"Particulele diesel sunt cantonate, după ce trec de filtrul nas şi căi aeriene superioare, în alveole, în periferia plămânului. Aceste particule au câteva consecinţe negative. În primul rând, este vorba de efectul cancerigen. În ce priveşte efectul cancerigen, riscul relativ este de 1,5-2. A doua consecinţă gravă este pentru pacientul astmatic şi pentru pacientul care are emfizem sau bronşită, unde generează obstrucţie, hiperreactivitate şi aduce acest pacient mult mai des la spital, în plină exacerbare. Deci, nu controlăm boala, dacă nu controlăm acest nivel de particule diesel în zonele poluante. Nu în ultimul rând, există o consecinţă şi la nivel cardiac, pentru că boli ca de exemplu infarct miocardic, cardiopatie ischemică pot să fie influenţate de aceste particule diesel", a explicat el.

Marius Nasta a vorbit şi despre fenomenul de trecere bruscă de la temperaturi înalte la temperaturi joase, aspect care a afectat şi Bucureştiul.

"În momentul în care se produce acest viraj, trebuie să ştiţi că acest curent de aer antrenează nu doar particulele poluante, ci şi factori alergenici şi creşte numărul de cazuri care se internează sau solicită servicii de urgenţă pentru afecţiuni respiratorii. Pacientul cronic este cel care suferă cel mai mult de pe urma acestei consecinţe negative", a spus el. 

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?