30% din heroina afgană ajunge în Europa, în special pe ruta balcanică,
ce porneşte din Iran. Următorul punct important pe această rută este
Turcia, de unde narcoticele sunt trimise către Bulgaria, Grecia,
Albania şi România.
Majoritatea importurilor turce de heroină
provin din republica islamică, deşi o cantitate mică este adusă şi din
Siria.
Din totalul de 110 tone de heroină afgană care ajung anual în Europa,
circa 80% (85 de tone) sunt aduse pe ruta balcanică. Restul vine prin
Rusia (Asia Centrală-Rusia), pe ruta Mării Negre
(Iran-Azerbaidjan-Georgia-Marea Neagră), prin Pakistan (cu avionul),
Africa (pe cale maritimă şi aeriană) şi Asia de Sud-Est (pe cale
aeriană).
În ultimii ani, probabil din cauza instabilităţii din ce în ce mai mari
din Caucaz, traficul de heroină pe ruta Mării Negre a luat amploare.
ONUDC subliniază că ţările din Europa de Sud-Est, inclusiv state membre
NATO precum România, Grecia şi Bulgaria, interceptează mai puţin de 2%
din cantitatea de heroină care le tranzitează.
Astfel, în condiţiile în care cantitatea de heroină şi morfină
transportată în Europa de Sud-Est anual este estimată la 90 de tone,
autorităţile reuşesc să confişte numai 1,5 tone, în medie.
Între 2002 şi 2006, autorităţile române au confiscat 180 de kilograme
de heroină, adică 2% din cantitatea totală confiscată în Europa.
În ceea ce priveşte consumul de heroină, în România există 23.940 de
utilizatori, care consumă 730 de kilograme de heroină, respectiv 1% din
consumul total din Europa, arată raportul ONUDC publicat la Viena.
Cantităţile enorme de opiu produse în Afganistan au provocat moartea
mai multor persoane în Occident decât războiul purtat de NATO în
această ţară, a anunţat miercuri Oficiul ONU împotriva Drogurilor şi
Crimei (ONUDC), făcând apel la intensificarea luptei împotriva acestui
fenomen.
