România are un zăcământ UNIC în Europa, dar este lăsat de izbelişte

 
Românii ar putea face bani din "exploatarea deşteaptă a resurselor"
Românii ar putea face bani din "exploatarea deşteaptă a resurselor"
FOTO: http://stiri.rol.ro
Românii ar putea face bani din "exploatarea deşteaptă a resurselor" Bogdan Găbudeanu, fostul preşedinte al ANRM

În România, există 490 de zăcăminte. Pe hârtie. În realitate, sunt mai puține, dar și așa acestea ar putea fi exploatate. Fostul președinte al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANMR), Bogdan Găbudeanu, a vorbit în exclusivitate pentru REALITATEA.NET despre cum ar putea românii să facă bani "dintr-o exploatare deșteaptă a resurselor".

Fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), Bogdan Găbudeanu, spune că, după ’89, în România nu s-a descoperit niciun zăcământ de la zero. Au avut grijă comuniștii să le-o ia capitaliștilor înainte. Doar că, între timp, în perioada 2006-2007 cam toate minele din România au fost închise. Din motive financiare! Cât despre investitori, statul s-a dovedit extrem de precaut. A concesionat mai degrabă nepricepuților în ale mineritului. Este și motivul pentru care zăcământul de cuarț de la Uricani, UNIC în Europa, a fost lăsat de izbeliște. Cât despre controversatul proiect de la Roșia Montană, fostul președinte al ANMR crede că ar fi de bun augur să se ia o decizie: ori îl exploatăm, ori îl păstrăm pentru generațiile următoare. Și ca să nu stârnească "ecologiștii", Bogdan Găbudeanu subliniază: "cianurarea poate fi urmărită la sânge".

Să se exploateze sau să nu se exploateze? De ce stagnează Roșia Montană?


Bogdan Găbudeanu: Ei și-au făcut sute de mii de perimetri de foraje, milioane de avize, studii de fezabilitate. Doar pentru o bucățică nu au descărcarea arheologică finalizată. Ar trebui să se schimbe legislația, că nu e nimeni de vină că e secret de serviciu (informaţii clasificate n.r.). Dacă ar trebui să înceapă proiectul, la cum știam proiectul la momentul când eram la agenție, era în regulă. Obiecția agenției la momentul ăla a fost legată de iaz; din punctul nostru de vedere trebuia o mai mare atenție la construirea iazului, voiam să se mai pună o prelată. Nu era o problemă insurmontabilă, erau chestiuni pur tehnice. Și la modul de exploatare. Pe valorificarea minereului de bună calitate. Ei spuneau să-l depoziteze și pe ăla sărac și abia la sfârșit să-l exploateze. Nu, domnule, îl exploatați pe tot. Nu ăsta era tipul de exploatare pe care și-l dorea agenția.

Ar fi benefic pentru România?

Bogdan Găbudeanu: Cifrele alea pe care le-au tot anunțat ei sunt reale. Eu zic că sunt reale. Totul e ca atunci când se va da drumul la proiect, statul să fie cu ochii pe ei, pe ceea ce s-au angajat ei să facă. Or, la momentul ăsta, cel puțin din punct de vedere minier, statul nu poate să facă, pentru că agenția are un singur om în tot județul Alba, care coordonează județul Alba, Bihor, Hunedoara, o bucată din Cluj, plus Sibiul. Nu poți să faci așa ceva. Deci, dacă începi exploatarea la Roșia cu Bucium, inspectorul agenției ar trebui să fie omniprezent. Să știe ce s-a făcut, plus cei de la mediu, care oricum sunt mult mai dotați. Asta e una din marile probleme. Când eram eu președinte, eram 112, așa nu poți să controlezi tot ce înseamnă activități miniere în toată țara. De exemplu, unul dintre cele mai solicitate inspectorate era cel din zona orașului Baia Mare, care controla toată activitatea din Baia Mare, Satu Mare. Ce să facă ăla? Erau undeva în jur de 40 de obiective miniere, lăsând la o parte că grosul activității era birocrație.

Mai există activitate minieră? De ce nu se investeşte mai mult?

Bogdan Găbudeanu:  Nu se vorbește, foarte mulți dintre cei care le-au concesionat nu au mai făcut nimic după ce le-au concesionat. Că n-au bani, cred că e și birocrația, dar cred că e și pentru că nu toată lumea se pricepe la exploatare. La începutul anilor 2000, activitate minieră aveam și la Baia Mare și la Brad, Zlatna, Roșia. După 2006-2007, cam toate minele din România au fost închise, pe motive economice. Undeva, în Baia Mare, cheltuiai ca să scoți 1.000 de lei, 5.000 de lei. Era o aberație. Atâta timp cât investițiile din minerit, adică în utilaj și una în preparare nu se mai fac. Păi tehnologiile în minerit sunt de pe vremea lui Ceaușescu. La Roșia Montană randamentul metodei cu cianurare e undeva la 80 la sută. La alte zăcăminte de aur randamentul metodei este de 40 la sută.

Cum priviți această metodă?

Bogdan Găbudeanu:  N-am nimic cu metoda cu cianură. S-a creat o fobie! Oamenii nu înțeleg despre ce e vorba! Categoric. Dar nici nu se apucă cineva să le explice, iar dacă te apuci să le explici, sar ecologiștii. Eu am avut ocazia în anii 2000 să mă duc în Spania, la o mină de aur. Era parfum. Satul era imediat la baza carierei. Și nu era absolut nicio problemă. Iar în pârâul care curgea prin zona minieră, creștea peștele. E adevărat, cu grija de a îmbrăca pereții zonei de circulație a apei. Deci, metode de exploatare prin cianurare se practică. Au interzis cehii, păi ei au ce să exploateze? Nu s-a interzis cianura. Peste tot se practică chestia asta, în condițiile în care există organul care să verifice tot timpul ce cantitate de cianură intră în iaz, și-atunci poți să exploatezi bine mersi. Ies miliarde de euro din exploatare, pune om, pune tehnologie.

Ce ar trebui să se exploateze în România?  

Bogdan Găbudeanu:  Una dintre cele mai bune chestii e un zăcământ de cuarț, unic în Europa, gradul de puritate este de 99,99. E lăsat de izbeliște. Nu este foarte mare, dar nici investiția nu ar fi foarte mare. Studiile despre zăcământul de la Uricani sunt făcute prin ’95-’96. Universitatea din Bruxelles a spus că e de bună calitate. Nu e chestia, numai de scos cuarțul de acolo. Belgienii au fost interesați. Noi în ’95-’96 nu-l puteam concesiona, nu exista legea minelor. E o metodă magnetică de exploatare, n-are ce să fie periculos. Eu m-am mirat când au venit niște nebuni să ceară o zonă pentru exploatarea sării. În zona Turda. Au cerut o licență de explorare, au cerut una de exploatare. Deci se poate. Au fost o grămadă de investitori străini care au vrut să concesioneze mine din zona Baia Mare, dar care aparțineau de stat. Și acum sunt lăsate de izbeliște.

Ce s-a întâmplat cu zăcământul de cuarț?

Bogdan Găbudeanu:  Zăcământul de cuarț a fost al unei companii românești, la un moment dat a fost concesionat, după care licența a fost transferată unei personalități publice, care nu a făcut nimic acolo. În condițiile în care institutul, printr-un contract de colaborare cu Universitatea Bruxelles, a făcut tot ce trebuie... studii, probe, și conținutul 99,98. Ce se poate produce? Se pot face cipuri de calculatoare. Sunt extrem de multe resurse care pot fi exploatate. Nu vorbim de cantități mari, dar pot fi exploatate.

În afară de zăcământul de cuarț, ce alte resurse ar mai avea România?

Bogdan Găbudeanu:  Lângă Baia Mare zace în mocirlă o cantitate de pirite cu arsen. Nu există în România metode de exploatare. La filon în zonele miniere cu aur, în zona zăcământului există acest gen de pirită cu conținut mare de arsen, trebuie o metodă mult mai elaborată și mult mai scumpă, dar categoric piritele arsenioase pot fi prelucrate în condiții bune. Nu s-a ocupat nimeni de ele. În zonele adânci ale zăcămintelor, în zona Brad și Baia Mare mai există fosile care nu se pot exploata. Multe sunt în faza de conservare, prin hotărâre de guvern. Trebuie dată o nouă hotărâre care să le pună în circuit și să le scoată la concurs de licitație. Și trebuie investitori, care, de altfel, trebuie selectați cu grijă. O parte din zăcăminte nu mai pot fi exploatate, pentru că la o parte din zăcăminte, după aderarea la UE, s-a interzis depozitarea sterlilului. Deci toată cantitatea de zăcăminte se concentrează în Baia Mare și o fâșie din Carpații Orientali. În vestul Băii Mari cam toate zăcămintele sunt exploatate, dacă ar fi exploatate în profunzime ar crește cheltuielile. Posibilitatea de exploatare în cariere sunt foarte mici. În Apuseni, Roșia Poieni. În zona Bradului ar mai fi ceva de exploatat. A mai scos la ofertă publică un perimetru la nord de Brad unde rezultatele sunt foarte bune, deci acolo s-ar putea dezvolta. Iar în Banat mai e Certejul care e concesionat și cupru, și aur. Și mai e Banatul.

Deci, sunteți de acord cu exploatarea de la Roșia Montană?

Bogdan Găbudeanu: Eu zic că Roșia Montană, dacă vrem să o exploatăm pentru noi ca stat, s-o țină, dacă nu să spună ce vor să facă cu ea. Trebuie să iei o decizie, ori o exploatăm, ori o lăsăm pentru generațiile următoare. În materie de minerit trebuie să înțelegem că de unii singuri nu o să facem nimic și dacă nu o să ne asociem nu se ajunge nicăieri. În materie de geologie și de minerit, România era extrem de bine dotată. De știut se știa de toate zăcămintele. În România nu s-a descoperit niciun zăcământ de la zero după 1990.

Cum s-ar putea exploata, dacă România nu dispune de resurse financiare?

Bogdan Găbudeanu:  Trebuie să existe o formă de asociere între cineva care are banii și cineva care are resurse. În materie de minerit nu există soluții interne. În România, zăcămintele nu sunt foarte bune. Avem 490 de zăcăminte pe hârtie, dar în realitate sunt în jur de 150 de zăcăminte.



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?