Pentru România, viitorul cadru bugetar al UE post 2020 prezintă o importanță aparte, fiind unul dintre principalele dosare pe care țara noastră le va gestiona pe durata mandatului președinției Consiliului UE.
Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat importanţa menţinerii unităţii statelor membre spre obţinerea unui consens, subliniind faptul că România va acționa, în calitate de Președinție a Consiliului UE, pentru facilitarea unui acord politic privind bugetul Uniunii Europene după 2020.
În ceea ce priveşte finanțarea noilor priorităţi, Uniunea Europeană trebuie echipată mai bine cu mijloace financiare care să permită un răspuns adecvat la noile provocări (securitate și apărare, migrație, cercetare), respectiv adaptarea la noile realități la nivel global, însă acest lucru nu trebuie să se facă în detrimentul politicilor și fondurilor care au susținut substanțial procesul de creștere și de recuperare a decalajelor de dezvoltare în interiorul Uniunii.
De asemenea, țara noastră susţine propunerea Parlamentului European privind noua distribuție a mandatelor în legislatura 2019-2024, prin care România recuperează mandatul pierdut în legislatura actuală, urmând ca delegația de europarlamentari români să fie compusă din 33 de membri.
Șefii de stat și de guvern au agreat propunerea Parlamentului European privind noua distribuire a locurilor în perspectiva părăsirii Uniunii de către Marea Britanie. (...)
Totodată, Klaus Iohannis a subliniat că pentru țara noastră, în calitate de viitoare deţinătoare a președinției Consiliului UE, este importantă creșterea gradului de conștientizare la nivelul cetățenilor europeni asupra subiectelor de actualitate de pe agenda europeană.
În marja Consiliului European, Preşedintele României a avut o întâlnire bilaterală cu Prim-ministrul Republicii Polone, domnul Mateusz Morawiecki, în care au abordat chestiuni legate de agenda europeană, aspecte legate de cooperarea în domeniul securităţii şi Iniţiativa celor Trei Mări, se mai spune în comunicatul Administraţiei prezidenţiale.
