“România a atras fonduri UE de 4,4 miliarde euro PNDR, peste 50% din programul aferent 2014-2020”

 

Accesarea fondurilor europene pentru agricultură, pentru susţinerea fermierilor dar şi pentru proiectele rurale şi în general pentru absorbţia fondurilor la capitolul dezvoltare rurală a fost net superioară faţă de celelalte fonduri structurale şi de investiţii, spune domnul Alexandru Stănescu, președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților.

Alexandru Stănescu a declarat, într-un interviu în exclusivitate pentru Financialintelligence, că România a luat peste 5,5 miliarde de euro de la UE într-un an și jumătate, bani care sunt deja în agricultură. De asemenea România a atras fonduri europene de 4,4 miliarde de euro prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), adică o rată de peste 50% din programul aferent perioadei 2014-2020.

Referitor la sistemul de agricultură ecologică, conform datelor oficiale țara noastră ocupă locul 10 în Europa, iar suprafața este în continuă creștere, mai spus domnul Stănescu, adăugând că, în ceea ce privește ponderea culturilor certificate ecologic, prima poziție este ocupată de cereale pentru boabe și pajiști permanente.

Domnia sa susține că România nu are încă o piață internă dezvoltată în ceea ce privește produsele ecologice, dar peste 90% din producție este exportată în Germania, Elveția, Olanda și Italia, preponderent brânzeturi originare din Suceava. 

Citiți detalii în interviul de mai jos. 

Care este opinia dumneavoastră cu privire la dezvoltarea agriculturii din România, la  mai mult de 10 ani de la aderarea ţării noastre la UE?

Alexandru Stănescu: În ultimii 10 ani de la aderarea României la UE, marile schimbări petrecute în economia agrară a țării au influențat pozitiv producția agricolă și odată cu aceasta au dus la creșterea veniturilor unei părți importante a populației din mediul rural. Măsurile luate prin implementarea PNDR, cu ajutorul fondurilor europene și naționale, au dus la creșterea randamentului pe hectar la culturile de câmp, spre exemplu la grâu, ajungându-se în 2018 la o producție medie de 4803 kg/ha și o producție totală de 10,130 milioane tone, la floarea soarelui s-a obținut o producție medie de 2805 kg/ha și o producție totală de 3,080 milioane tone, în timp ce la porumb s-a obținut o producție medie de 7740 kg/ha, în total 18,353 milioane tone. În opinia mea, aceste producții nu ar fi fost posibile înainte de integrarea țării în UE.

În ceea ce privește sectorul viticol, România a fost și va rămâne o țară exportatoare de vinuri pe piața mondială. Măsurile cele mai importante care au fost accesate de producătorii români au vizat promovarea vinurilor pe piața internă și piețe terțe, precum și restructurarea și reconversia podgoriilor. Grație implementării acestor măsuri de către producătorii viticoli, vinurile românești au fost apreciate și recompensate, un exemplu în acest sens fiind anul 2017, când la Bruxelles  vinurile românești au primit 7 medalii de aur și 21 medalii de argint.

Consider că sectorul pomicol va reprezenta în viitor un punct strategic pentru agricultura românească, deoarece majoritatea plantațiilor sunt îmbătrânite, cu vârste mai mari de 25 de ani, necesitând investiții masive pentru modernizare.

Cum consideraţi că a evoluat România în ceea ce priveşte dezvoltarea agriculturii, comparativ cu alte ţări din Europa Centrală şi de Est/alte ţări din UE?

Alexandru Stănescu: România, spre deosebire de celelalte state membre est europene, s-a confruntat cu probleme legate de mărimea suprafețelor agricole, precum fărâmițarea terenurilor în urma aplicării legilor fondului funciar. La acest moment, există 1,5 milioane exploatații agricole între 0-5  ha, în timp ce  doar 13.075 exploatații au o suprafață peste 100 ha, fiind moderne și depășesc multe țări din estul sau vestul Europei din punct de vedere al nivelului tehnologic și al producțiilor obținute.

În sectorul apicol, România a evoluat, producând în medie 24.000 tone anual și se clasează pe locul 4 în Europa, după Germania, Franța și Ungaria, având 1, 47 milioane de familii de albine și un număr de 40.000 de apicultori.

Referitor la sistemul de agricultură ecologică, conform datelor oficiale țara noastră ocupă locul 10 în Europa, iar suprafața fiind în continuă creștere. În ceea ce privește ponderea culturilor certificate ecologic, prima poziție este ocupată de cereale pentru boabe și pajiști permanente. Efectivele de animale crescute în sistem ecologic au urmat în România un trend crescător ca și producție vegetală, acest lucru s-a datorat și se datorează măsurilor de sprijin venite de la UE și din partea statului.

România nu are încă o piață internă dezvoltată în ceea ce privește produsele ecologice, dar peste 90% din producție este exportată în Germania, Elveția, Olanda și Italia, preponderent brânzeturi originare din Suceava.

Cum apreciaţi accesarea fondurilor UE pentru agricultura din România?

Alexandru Stănescu: Accesarea fondurilor europene pentru agricultură, pentru susţinerea fermierilor dar şi pentru proiectele rurale şi în general pentru absorbţia fondurilor la capitolul dezvoltare rurală a fost net superioară faţă de celelalte fonduri structurale şi de investiţii.

România a luat peste 5,5 miliarde de euro de la UE într-un an si jumătate, bani care sunt deja în agricultură. De asemenea România a atras fonduri europene de 4,4 miliarde de euro prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), adică o rată de peste 50% din programul aferent perioadei 2014-2020.

Care este opinia dvs cu privire la Politica Agricolă Comună după 2020? Va beneficia România de mai mulţi bani de la UE pentru dezvoltarea agriculturii?

Alexandru Stănescu:  Consider că, pentru perioada 2021-2027, Comisia Europeană va propune un buget total ambițios și că PAC va primi aproape o treime din bugetul total al UE, care va fi împărțit între cei doi piloni tradiționali ai PAC: sprijinul alocat pentru fermieri /măsuri de piață și dezvoltare rurală.

Sper ca reforma PAC să păstreze elementele pozitive pe care România le apreciază, precum: renunțarea la ideea plafonării obligatorii; continuarea convergenței plăților directe care să reducă diferențele dintre subvențiile directe ale statelor membre din Est față de cele din Vestul UE; menținerea structurii pe cei doi piloni ai PAC cu posibilitatea transferării de fond între cei doi piloni; menținerea modalității de acordare a plăților prin intermediul plăților unice pe hectar (SAPS); continuarea aplicării schemelor de plată pentru tineri (fermieri, femele mici și sprjin cuplat); promovarea instrumentelor financiare în cadrul dezvotării rurale; alocarea din fondurile programului de cercetare-inovare în domeniul agriculturii și bioeconomiei.

Care este opinia dvs cu privire la dublul standard la alimente şi produse nealimentare? Din informaţiile noastre, România mai primeşte încă alimente şi produse nealimentare cu alt standard decât cel din alte ţări UE. Care este stadiul proiectului de lege privind combaterea dublului standard între produsele din UE şi cele din România?

Alexandru Stănescu: Dublul standard la alimente și produse nealimentare reprezintă o realitate confirmată și de românii care s-au întors în concedii din străinătate. Aceștia au constant că există produse pe piață sub același brand, dar de o calitate diferită.

Proiectul de lege inițiat cu privire la sancționarea dublului standard se află în procedură legislativă la Senat, ca primă Cameră sesizată.  Prezentul proiect de lege va fi îmbunătățit ținând cont de legislația UE, urmând ca prevederile să fie notificate la Comisia Europeană. În plus, doresc să vă informez că și Cehia a inițiat un astfel de proiect care urmează a fi notificat la UE.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
Comentarii existente
0 0
Alexandru Stanescu, cine??
19 Jun 16:00
o fi fratelele lu Stanescu de la PSD? intreb si io.
Răspunde
Afișează mai multe comentarii
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?