UPDATE 12:00
Chiar dacă opoziția din Turcia a contestat vehement rezultatul alegerilor de duminică din Turcia, autoritatea electorală turcă a validat rezultatul referendumului.
Potrivit BBC, anunțul a fost făcut de Sadi Guven, șeful autorității electorale, după ce opoziția din Turcia a semnalat nereguli grave, inclusiv folosirea unor buletine de vot neștampialte.
------------------------
Turcii au mers duminică, 16 aprilie, la urne să îşi exprime opinia în al saptelea referendum naţional. La nouă luni dupa ce a înfrânt o tentativă sângeroasă de puci, preşedintele Recep Tayyip Erdogan a jucat totul într-un referendum pe tema revizuirii Constituţiei care ii permite să-şi consolideze puterea. Rata de participare la referendum a fost de 86%, iar puţin peste 51% din turci au spus "DA" modificărilor propuse de preşedintele turc.
Puţin peste 51% dintre turci au votat în favoarea modificărilor constituţionale în vederea înlocuirii sistemului parlamentar cu cel prezidenţial, desfiinţarea funcţiei de premier şi acordarea unor puteri vaste preşedintelui, la referendumul de duminică, arată rezultate parţiale publicate de agenţia Anadolu. Prezenţa la urne a fost de 86%.
Premierul turc Binali Yildirim a revendicat victoria la referendum
Premierul turc Binali Yildirim a revendicat duminică victoria la referendumul pentru modificarea Constituţiei, ce îi acordă preşedintelui Recep Tayyip Erdogan prerogative sporite, relatează Hurriyet.
“Suntem o singură naţiune, Turcia dând o nouă pagină în istoria sa democratică”, a spus el.
Yildirim a subliniat că nu există perdanţi la referendum.
Președintele Recep Tayyip Erdogan i-a telefonat duminică seara premierului Bilali Yildirim pentru a-l felicita pentru victoria guvernului la referendumul pentru reforma constituțională din Turcia, a informat agenția de presă oficială Anadolu, preluată de DPA.
Potrivit aceleiași surse, Erdogan a discutat și cu alți susținători ai răspunsului "da" la referendum, adică pentru extinderea prerogativelor prezidențiale.
Principalul partid de opoziţie din Turcia, Partidul Popular Republican (CHP), a anunţat pe Twitter că obiectează faţă de luarea în calcul a 2,5 milioane de voturi la referendumul de duminică.
Dintre acestea, 1,5 milioane nu au ştampila Înaltei Comisii Electorale.
Ce schimbări ar aduce victoria lui Erdogan la referendum
Erdogan spune că actuala Constituție - fiind rezultatul unei lovituri de stat, a fost votată când era armata la putere - este încremenită, nu funcționează și nu permite Turciei să se modernizeze. Președintele s-a implicat cu toată forța în campania pentru DA la referendumul din 16 aprilie. Cere alegatorilor să aprobe modificarea Constituției, pentru că ar fi un vot - spune Erdogan - pentru o Turcie nouă, modernă și stabilă.
Practic, președintele va deține monopolul, dacă se aprobă reforma constituțională. Tabăra NU, cei care se opun schimbărilor și îi îndeamnă pe alegători să voteze împotrivă, cred că în Turcia se va instaura dictatura.
Iată care sunt principalele schimbări:
- Postul de prim-ministru dispare. Președintele va fi șeful statului și va conduce și guvernul. Tot el îi va numi pe miniștri și în, mare parte, va face numirile în posturile cheie din justiție.
- Președintele va putea dizolva Parlamentul, care crește de la 550 la 600 de deputați. Președintele va putea guverna prin decrete de urgență.
- Președintele ar putea rămâne la putere mai mult de 10 ani, adică două mandate, cât are dreptul acum. Dacă dizolvă parlamentul la finalul celui de al doilea mandat, își poate prelungi șederea în fruntea statului și a guvernului.
- Acum, Constituția interzice președintelui să mai aibă legături cu partidul său. În cazul în care trec modificările propuse, situația va fi alta: președintele își va putea conduce partidul.
Traseul lui Erdogan către islamizare și dictatură
După victoria electorală din 2002, primul deceniu al guvernării lui Recep Tayyip Erdogan, care era premier la acea vreme, și a Partidului Justiției și Dezvoltării (AKP), a fost marcat de succese economice și de reforme în vederea integrării în UE, fără manifestări islamiste. AKP a fost acceptat în Europa ca o versiune musulmană a partidelor democrat-creștine conservatoare, iar în Turcia a fost susținut de sectoarele liberale și de centru-stânga în fața atacurilor venite dinspre armată, sistemul judiciar și partidele naționaliste laice. Și toate acestea în pofida faptului că, în 1996, Erdogan, pe atunci primar al orașului Istanbul, declarase: 'Democrația este pentru noi ca un tramvai: Vom coborî din el atunci când vom ajunge la stația care ne convine'.
'Erdogan nu era un democrat. Am știut-o din prima zi', declara recent pentru cotidianul Birgün sociologul și editorialistul Ali Bayramoglu, care a aplaudat inițial politicile lui Erdogan și a fost un apărător al AKP până în urmă cu cinci ani. Dar de-a lungul timpului elementul religios a câștigat teren în politicile guvernului, care a permis portul vălului islamic în administrație și în universități. Armata, care nu a ezitat în trecut să recurgă la lovituri de stat pentru a garanta principiile laice, a început să piardă lupta cu guvernul și, în 2013, conducerea armatei a ajuns la închisoare în urma unui proces de anvergură, acuzația fiind de tentativă de lovitură de stat care în cele din urmă s-a dovedit a fi falsă.
Din 2011, anul 'primăverii arabe', Erdogan și AKP au virat spre islamizare. Ankara a mizat pe transformarea Turciei într-o 'putere regională' și a susținut sectoarele islamiste din Egipt și Libia, în timp ce Europa încă mai vedea în Turcia un exemplu de democrație musulmană. Această politică a sfârșit prin a provoca dispute cu Irak, Rusia, Israel și mai ales cu Siria, unde Turcia sprijină milițiile islamiste.
Virajul conservator a continuat cu campanii împotriva alcoolului, avortului și cu apeluri la adresa femeilor de a face cât mai mulți copii. Ruptura definitivă între sectoarele progresiste și AKP a survenit în 2013, când un protest ecologist împotriva unui proiect urbanistic în Istanbul s-a transformat într-un val de manifestații împotriva autoritarismului lui Erdogan, care în 2014 a devenit președinte al țării. Turcia a devenit polarizată, între o masă populară conservatoare și religioasă și o clasă medie laică și liberală.
Tot în 2013 s-a sfârșit alianța dintre AKP și frăția lui Fethullah Gulen, predicatorul islamist exilat în SUA și ai cărui susținători au primit din partea guvernului turc funcții înalte în administrație și justiție, făcând astfel front comun împotriva militarilor. În lupta dintre AKP și Gulen, ambii de factură islamistă, frăția și-a folosit influența din sistemul judiciar pentru a acuza de corupție mai mulți miniștri, însă conflictul s-a încheiat cu destituirea a sute de judecători și procurori din rețeaua predicatorului pe care guvernul o descrie în prezent drept 'un stat paralel' și o 'organizație teroristă', potrivit Agerpres.
După lovitura de stat eșuată din iulie 2016, de care Erdogan îl acuză pe Gulen, epurările au căpătat noi proporții: zeci de mii de funcționari, polițiști, militari, profesori și ziariști au fost concediați și/sau arestați. Erdogan, care i-a înlăturat treptat de la vârful puterii pe tovarășii săi mai moderați care au fondat AKP, împreună cu el, și-a înăsprit discursul și acuză de terorism pe orice îndrăznește să i se opună, comentează EFE. S-a ales praful și de deschiderea față de minoritatea kurdă, care în anii 2000 beneficia de autorizarea folosirii limbii kurde în universități, la televiziunea publică și, în cele din urmă, în liceele publice.
Pe fondul blocării negocierilor menite să pună capăt unui război soldat cu 40.000 de morți din 1984, guvernul și gherila kurdă au rupt în 2015 un acord de încetare a focului decretat cu doi ani în urmă și mii de membri ai stângii prokurde au fost închiși. Și parcursul european al țării a avut de suferit: Turcia critică faptul că așteaptă de câteva decenii la ușa Uniunii Europene și, în ultimele săptămâni de campanie pentru referendum, autoritățile de la Ankara au crescut presiunea, acuzând mai multe țări europene de islamofobie și practici fasciste.
Redăm mai jos livetext-ul publicării rezultatelor la referendumului din Turcia
Recep Tayyip Erdogan este din ce în ce mai aproape de o putere absolută. După numărarea a aproximativ 95% din buletine, a rezultat că 51,7% dintre turci au votat în favoarea modificării Constituției, dar cei care se opun acestor reforme au câștigat în cele mai mari orașe ale Turciei — Istanbul, Ankara și Izmir — și în sud-estul țării, majoritar kurd.
După numărarea a peste 93% din voturi, 51,6% din boturi sunt în favoarea reformei constituţionale.
După numărarea a peste 90% din voturi la referendumul constituțional de duminică din Turcia, tabăra care este în favoarea reformei constituționale conduce cu 52,38% din voturi, în timp ce opozanții reformei au obținut 47,62% din voturi, transmite agenția de stat Anadolu.
La ora locală 19:10 (16:10 GMT), fuseseră numărate 90,69% din voturi, potrivit sursei citate.
Cifrele arată că 23.059.407 de turci (52,38%) au votat în favoarea sporirii prerogativelor președintelui Recep Tayyip Erdogan, în timp ce 20.962.850 de alegători (47,62%) au votat împotrivă.
Reuters remarcă faptul că tabăra care se opune schimbărilor constituționale a câștigat teren în ultimele ore, situându-se în frunte în Istanbul, cel mai mare oraș al Turciei, unde însuși președintele Erdogan, care a participat sâmbătă, în ultima zi de campanie, la nu mai puțin de patru mitinguri în încercarea de a-și convinge conaționalii de oportunitatea modificării Constituției, așteaptă rezultatul final al scrutinului.
Cu peste trei sferturi dintre voturi numărate la referendumul constituțional din Turcia, tabăra care este în favoarea reformei constituționale conduce cu 53,93% la referendum, a informat duminică agenția de stat Anadolu.
La ora locală 18:45 (15:45 GMT), fuseseră numărate 78,36% din voturile exprimate, a precizat Anadolu.
Cifrele arată că tabăra "da" (în favoarea modificărilor constituționale care îi vor permite președintelui Recep Tayyip Erdogan să obțină prerogative sporite) a obținut 53,93% din voturi — respectiv a votat un număr de 20.076.700 de persoane, în timp ce tabăra "nu" (care se opune modificării Constituției) a obținut 46,07% — respectiv 17.150.823 de alegători au spus "nu" reformei constituționale.
După numărarea a jumătate din buletinele de vot, tabăra favorabilă unei reforme constituționale a obținut 57,46% din voturi, față de 42,54% atribuite celor care se opun sporirii prerogativelor președintelui Recep Tayyip Erdogan, a informat duminică agenția de stat Anadolu.
Potrivit CNN Turk, citat de EFE, rata de participare ar fi de circa 84%.
EFE informează că o mare parte din voturile numărate provine deocamdată din zonele de est ale țării, fief al Partidului Justiției și Dezvoltării (AKP) și unde secțiile de vot s-au închis cu o oră mai devreme, la 13:00 GMT.
Din acest motiv, rezultatul poate varia în funcție de cum avansează numărarea votului în zonele occidentale și în marile orașe, unde opoziția turcă, în favoarea lui "nu", concentrează voturile și unde secțiile s-au închis la ora 14:00 GMT, conform Agerpres.
Pe de altă parte, vicepreședintele principalului partid de opoziție, Partidul Republican al Poporului (CHP, social-democrat), Bulent Tezcan, a declarat că o decizie de ultim moment a autorității electorale din Turcia de a accepta drept valide buletine de vot neștampilate va provoca probleme serioase de legitimitate în referendumul constituțional de duminică.
O declarație postată pe site-ul Înaltei Comisii Electorale (YSK) cu câteva ore înaintea închiderii urnelor informa că autoritatea electorală va valida buletinele neștampilate cu excepția cazurilor în care se dovedește frauda. "Înalta Comisie Electorală a eșuat, permițând frauda la referendum", a declarat Tezcan.
Referendum în Turcia: Tabăra pro-Erdogan obține 63% din voturi, potrivit primelor rezultate parțiale
Voturile în favoarea modificării Constituției Turciei care i-ar oferi președintelui Recep Tayyip Erdogan prerogative sporite reprezintă 63% din voturile exprimate după numărarea a aproape un sfert din buletine, a transmis duminică postul NTV, citat de Reuters.
Opozanții reformei erau creditați cu un procent de 36,8% după numărarea a 25% din voturi, relatează AFP.
Peste 55 de milioane de turci cu drept de vot au fost chemați la urne pentru a spune "da" sau "nu" în privința unei reforme constituționale în 18 puncte care ar institui un sistem prezidențial cu puteri ample în locul actualului model parlamentar. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a fost cel mai mare promotor al reformei, pe care o consideră necesară pentru a obține o mai mare stabilitate și a garanta astfel mai eficient creșterea economică și securitatea. Atât Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP, de guvernământ), cât și Mișcarea Acțiunii Naționaliste (MHP, dreapta) au susținut reforma, în timp ce opoziția social-democrată și cea prokurdă au respins-o.
Votul pentru referendumul din Turcia s-a încheiat, după ce toate secţiile de vot s-au închis, o parte la ora 16.00, iar restul la ora 17.00
Autorităţile au anunţat că nu vor există exit-polluri, dar vor fi anunţate rezultate pe măsură ce vor fi numărate sufragiile.
La Istanbul, Recep Tayyip Erdogan a promis o mare sărbătoare în cazul în care votul DA va câştiga la referendum. Preşedintele turc a afirmat că doar teroriştii se opun schimbării propuse şi a promis că va reintroduce pedepsa capitală dacă Parlamentul îi va supune spre aprobare această lege. Măsura îi vizează pe mulţi dintre cei implicaţi în lovitura de stat eşuată, de anul trecut. Până acum, autorităţile au arestat 40.000 de oameni şi au concediat sau suspendat încă 120.000.
Epurările au produs indignare în Occident, dar Erdogan promite să rupă legăturile cu UE pentru că ţara sa a fost lăsată să aştepte prea mult timp la porţile blocului comunitar.
DA sau NU. Pe tot teritoriul Turciei, străzile, stâlpii, parcurile sunt pur și simplu acoperite de afișe care îi cheamă pe turci să se hotărască. Sondajele de opinie indică o cursă foarte strânsă între cele două tabere, cu un ușor avans al celor care sunt pentru modificarea Constituției.
Savas Ersoy are 37 de ani. E avocat și câștigă bine, dar își face deja bagajul să plece: "În ultimul an, economia a avut de suferit. Nu mai ştiu ce se va întâmpla în următoarele 6 luni. Şi, dincolo de toate acestea, siguranţa este foarte importantă. Sunt tatăl unei fetiţe şi mă gândesc la viitorul ei".
A cântărit foarte bine această decizie, dar după tentativa de lovitura de stat din iulie anul trecut, valul de atacuri și incertitudinea legată de schimbările pe care le-ar putea aduce votul de mâine l-au determinat să facă pasul.
La fel și Feray Aksit care, până nu de mult, lucra în telecomunicații. Și-a dat demisia, ca să plece împreună cu soțul ei în Germania.
"Nu cred că sistemul de învăţământ sau orice alt sistem poate scoate ce-i mai bun din oameni într-un mediu ostil, sub presiune, în care nu ai libertate de gândire şi nu-ţi poţi exprima opiniile liber", spune Kutlu Doganay, analist, potrivit stiritvr.ro.
Un câștig al taberei DA i-ar da puteri lui Erdogan să numească miniștri, înalți oficiali și judecători, să dizolve parlamentul și să declare starea de urgență. Sunt superputeri de care susținătorii președintelui spun că are nevoie în lupta cu Statul Islamic și militanții kurzi.
