Recursul compensatoriu: inițiat de tehnocrați, propus sub Grindeanu, modificat în Parlament

 

Ministrul Justiţiei aruncă vina pe tehnocraţi pentru iniţierea legii recursului compensatoriu, cu toate că a intrat în vigoare în timpul mandatului său. Mai mult, forma inițială a legii a suferit modificări importante în Parlament. Efectul: mii de deţinuţi au scăpat din 2017 până în prezent datorită legii care le oferă compensaţii pentru condiţiile precare din închisori.

Prima variantă a legii recursului compensatoriu a fost inițiată de guvernul condus de Dacian Cioloș, după condamnarea României la CEDO în dosarul condițiilor improprii din penitenciare. De la forma inițială a proiectului până la forma finală este cale lungă. 

Concret, guvernul condus de Dacian Cioloș, cu Raluca Prună ministru al Justiției, a adoptat, în ultima luna de mandat, pe data de 23 noiembrie 2016, proiectul de lege privind recursul compensatoriu, care prevedea în esență scăderea a 3 zile din pedeapsa la fiecare o lună de închisoare executata în condiții precare. Acest proiect a fost clasat de către parlament pentru că pana la finalul legislaturii nu a fost pus pe ordinea de zi, notează Hotnews.ro.

Ulterior, legea recursului compensatoriu a fost printre primele depuse guvernul condus de Sorin Grindeanu, pe 31 ianuarie 2017, atunci când ministru al Justiției era Florin Iordache, și a suferit o serie de modificări în parlament până la adoptarea acesteia în mai 2017.

Principala prevedere este aceea că deținuții încarcerați în condiții necorespunzătoare beneficiază de 6 zile reduse din pedeapsă pentru fiecare 30 de zile executate.

Proiectul a fost contestat de PNL și USR la Curtea Constituțională, care însă a decis că acesta este constituțional.

Prevederile legii se aplică pentru persoanele întemnițate începând cu anul 2012.

Cum au definit cei din Comisia juridică ce înseamnă "condiții necorespunzătoare" de detenție:

a) cazarea intr-un spatiu mai mic sau egal cu 4mp/detinut, care se calculeaza excluzând suprafața grupului sanitar și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerei de deținere la numărul de persoane cazate în camera respectivă.

b) lipsa accesului la activitati în aer liber;

c) lipsa accesului la lumina naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilație;

d) lipsa temperaturii adecvate a camerei;

e) lipsa posibilității de a folosi toaleta în privat și de a se respecta normele sanitare de bază precum și a cerințelor de igienă.

f) existenta infiltrațiilor umezelii mucegaiului în peretii camerelor de detenție.

Legea recursului compensatoriu a fost adoptată pe 9 mai 2017 de Camera Deputaților cu 175 voturi "pentru" - PSD, ALDE, UDMR, minorități și un deputat PNL, Ioan Cupșa (membru în comisia juridică), 85 "contra" - PNL, USR și 3 de la minorități, și 20 de abțineri - câte 2 de la PSD, PNL, câte unul de la UDMR, ALDE, minorități și 13, adică toți, de la PMP. 

Ce spune Raluca Prună

Fostul ministru al Justiţiei Raluca Prună susţine că Tudorel Toader era deja ministru când proiectul privind recursul compensatoriu a fost discutat în Parlament, iar acesta avea obligaţia să se opună modificărilor "care au condus azi la consecinţe grave pentru siguranţa cetăţeanului". Prună mai spune și că "Toader putea să retragă la orice moment proiectul de lege dacă i se părea prost sau deturnat".

Raluca Prună a postat duminică un mesaj pe Facebook, în replică la un alt mesaj publicat de Tudorel Toader, în care actualul ministru al Justiţiei spunea că proiectul de lege privind recursul compensatoriu a fost iniţiat sub guvernarea anterioară, iar propunerea legislativă a fost transmisă de Guvern către Senat înainte ca el să fie numit ministru, notează Agerpres.

"Recursul compensatoriu. Precizările mele de tehnocrat. Proiectul a fost modificat în mod fundamental în Parlament, şi anume: s-a extins beneficiul compensatoriu de la 3 zile pentru fiecare 30 zile consecutive executate în condiţii neconforme la 6 zile pentru fiecare 30 zile, chiar dacă nu sunt consecutive; s-a extins fără verificarea riguroasă a fiecărui caz, pentru a stabili că au fost condiţii neconforme de detenţie; s-a extins condiţia de 3 mp la 4 mp. Am scris pe 24 octombrie 2017 despre aceste lucruri. Şi am avertizat ce urmează", declară Raluca Prună.

Ea explică faptul că proiectul a fost adoptat în Guvernul Grindeanu, în ianuarie 2017, însă Tudorel Toader era deja ministru când propunerea legislativă era discutată în Parlament şi el avea obligaţia să se opună modificărilor adoptate în Parlament.

"Toader, cel pentru care pare că a fi ministru al Justiţiei înseamnă a fi un fel de Pilat, era ministru în Guvernul Grindeanu începând din 23 februarie 2017. Adevărat, Guvernul Grindeanu a adoptat proiectul în ianuarie 2017. Dar Toader era deja ministru când proiectul a fost discutat în Senat (adoptat pe 13 martie) şi ulterior la Camera Deputaţilor (adoptat pe 9 mai 2017). Toader avea, aşadar, obligaţia să apere proiectul adoptat de Guvernul Grindeanu şi să se opună modificărilor care au condus azi la consecinţe grave pentru siguranţa cetăţeanului. Din ce se auzea la acel moment, Toader a interzis reprezentanţilor MJ să meargă în Parlament să apere proiectul. Ar fi interesant de văzut dacă cineva din Ministerul Justiţiei a participat la vreo lucrare sau şedinţă a vreunei comisii din vreo Cameră, în procesul de adoptare a legi. Eu ştiu că nu. A da vina pe guvernul tehnocrat este numai o altă mârşăvie din lunga listă pe care istoria o va reţine în dreptul lui Toader", spune Raluca Prună.

Fostul ministru mai declară că responsabilitatea pentru efectele acestei legi aparţine exclusiv coaliţiei PSD/ALDE, "care a adoptat un proiect tehnocrat în Guvernul Grindeanu, pentru a-l măcelari ulterior în Parlamentul în care au majoritate, cu neparticiparea vinovată şi complice a profesorului de drept penal, rectorului, judecătorului constituţional Toader".

"Toader putea să retragă la orice moment proiectul de lege dacă i se părea prost sau deturnat. Dar e laş şi fără curajul asumării responsabilităţii. O lecţie gratis de la o tehnocrată modestă pentru marele profesor: impactul la un proiect de lege se face întotdeauna înainte de adoptarea de către guvern, nu în procedura legislativă. O spune legea, nu eu, tehnocrata. Nu spun care lege, să o caute profesorul", precizează Prună.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?