Situaţie incredibilă de lipsă de transparenţă şi iresponsabilitate bugetară în România anului 2015, chiar din partea celor care conduc procesul de macrostabilitate bugetară şi de guvernanţă corporatistă.
Ministerul Finanţelor îşi majorează salariile pe şest, printr-un paragraf inserat în a doua Rectificare bugetară din acest an, fără niciun fel de informare publică, iar reacţia oficială de după semnalarea "hoţiei", la o săptămână de la luarea deciziei, constă într-o enumerare in extenso a rolului extrem de important pe care îl au angajaţii Finanţelor în gestionarea banilor publici.
A fost nevoie de sesizarea sindicatelor, nemulţumite de discriminarea pe care o aduce această creştere secretă de salarii în rândul funcţionarilor publici, ca opinia publică să afle de majorarea salarială cu 25 de clase de salarizare dintr-un foc. Practic, ministrul Teodorovici a luat discreţionar decizia de a-şi bonifica angajaţii proprii până la nivelul foştilor subalterni de la Ministerul Fondurilor Europene.
Liderul sindical Bogdan Hossu spune că ar fi vorba de creştere salarială de peste 60% acordată unui număr de peste 60.000 de angajaţi, în principal ai MFP şi ANAF. Ministerul de Finanţe confirmă indexarea ţinută la secret, însă precizează (la finalul comunicatului de presă) că vor beneficia de majorarea salariilor aproximativ 5.700 de persoane şi că majorarea medie a salariilor de bază va fi de 22%.
Practic, prin derogare de la OU 23/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în 2015, începând cu drepturile salariale aferente lunii noiembrie, funcţionarii publici şi personalul contractual din Ministerul Finanţelor, ANAF, Agenţia naţională pentru Achiziţii Publice şi Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili beneficiază de 25 de clase de salarizare succesive faţă de clasa deţinută.
Salariile mai mari începând din noiembrie atrag deja o suplimentare de buget de 68 de milioane de lei la cheltuielile cu personalul din Ministerul Finanţelor doar pentru ultimele două luni din acest an, după cum se poate vedea în Ordonanţa Guvernului nr.47 din 23 octombrie 2015 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015 şi unele măsuri bugetare.
Textul prin care Ministerul de Finanţe se justifică pentru majorarea salarială de 25 de clase de salarizare se poate vedea mai jos integral.
Ce uită să spună oficialii Finanţelor:
- Finanţele folosesc banii tăiaţi masiv de la investiţii pentru a-i îndesa în buzunarele funcţionarilor proprii (situaţie care demonstrează iresponsabilitate financiar-fiscală şi creează un dezechilibru periculos pentru bugetele anilor viitori);
- De ce derogarea, inclusă în actul publicat în Monitorul Oficial, nu s-a regăsit în proiectul rectificării şi nu a fost prezentată partenerilor sociali;
- Cum se justifică majorarea salarială ad-hoc doar pentru un minister, în contextul în care se discută pe larg de noua lege a salarizării? Majorările anunţate deja prin noua lege se vor adăuga probabil celor stabilite înainte de lege pe şest;
- În contextul lipsei totale de transparenţă cu care a fost luată decizia, cine poate crede pe cuvânt Ministerul că majorarea salarială este de doar 22% şi că se aplică doar unui număr limitat de angajaţi
- Creşterile salariale cu procente mult mai mici din Sănătate şi Educaţie au fost dezbătute pe larg în societate şi prezentate cu mult zgomot şi cu orice ocazie de către membri cabinetului Ponta.
- Cum poate fi folosită o rectificare bugetară de sfârşit de an ca instrument de asumare a unei poveri salariale constante pentru bugetele anilor viitori?
- Cum vor fi gestionate nemulţumirile celorlalţi angajaţi ai statului român, care află acum că sunt mai puţin importanţi şi mai prost plătiţi
Într-o ţară normală, o astfel de situaţie ar atrage automat demisia Ministrului de Finanţe. La noi, în schimb, oficialii au elaborat o "notă de fundamentare" post-factum, pe care o prezintă cu nonşalanţă la 7 zile după semnarea Ordonanţei de rectificare bugetară.
Reacţia halucinantă a Ministerului de Finanţe:
În legătură cu informațiile apărute în mass-media referitoare la majorarea salariilor, MFP face următoarele precizări:
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) este organizat şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, care aplică strategia şi Programul de guvernare în domeniul finanţelor publice.
Realizarea principalelor funcţii ale MFP, precum cele de strategie în domeniul fiscal-bugetar, contabilitate publică şi datorie publică, de sinteză şi reglementare, de reprezentare a statului şi a Guvernului României în plan intern şi extern, de prognoză prin care se asigură elaborarea de studii şi prognoze pe termen scurt, mediu şi lung privind evoluţia economiei româneşti, de concepţie bugetară şi fiscală, de administrare a veniturilor statului, de administrare a datoriei publice, nu pot fi îndeplinite decât prin menţinerea unei continuităţi a personalului structurilor care, prin atribuţiile lor, realizează aceste funcţii extrem de importante ale Guvernului.
Enumerăm în acest sens administrarea anuală a fondurilor publice în valoare de aproximativ 250 miliarde de lei, coordonarea întregului mecanism al plăţilor prin intermediul trezoreriei statului, gestiunea datoriei publice externe și interne sau asigurarea reprezentării juridice a României în cele mai complexe litigii arbitrale investiţionale de competenţa Curţii de Arbitraj Internaţionale a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii, unde valorile despăgubirilor pot ajunge chiar şi la nivelul unui miliard de euro.
Aşa cum rezultă din funcţiile MFP, această instituţie gestionează domeniul financiar-fiscal al României, aspect de importanţă deosebită, urmărind asigurarea funcţionalităţii întregului sistem organizaţional al statului, prin instituirea cadrului legal pentru colectarea veniturilor publice şi urmărirea cheltuielilor astfel încât să determine stabilitatea bugetară şi, pe cale de consecinţă, a echilibrului social şi economic, elemente care privesc securitatea naţională.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) asigură administrarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor venituri bugetare date prin lege în competenţa sa, aplicarea politicii şi reglementărilor în domeniul vamal şi exercitarea atribuţiilor de autoritate vamală, precum şi controlul operativ şi inopinat privind prevenirea, descoperirea şi combaterea oricăror acte şi fapte care au ca efect evaziunea fiscală şi frauda fiscală şi vamală, precum și a altor fapte date prin lege în competenţa sa.
Din această perspectivă, activitatea sa şi riscurile aferente operaţiunilor de stabilire şi colectare a creanţelor bugetare sunt elemente care justifică importanţa deosebită a activităţii derulate de personalul din cadrul aparatului propriu al acesteia.
În lipsa unei activităţi coerente şi a unei capacităţi de menţinere a stabilităţii personalului la nivelul ANAF, ritmul de încasare a veniturilor bugetare scade, ceea ce conduce la creşterea restanţelor sumelor datorate bugetului general consolidat, cu efecte negative asupra funcţionării eficiente şi a stabilităţii statului.
Prin funcţiile Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP), aceasta asigură elaborarea şi implementarea Strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice, precum şi planurile de acţiune, în conformitate cu obligaţiile asumate de Guvernul României şi de Uniunea Europeană. Activitatea acesteia şi coerenţa aplicării legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice în România reprezintă elemente de natură să conducă la o creştere a gradului de absorbţie a fondurilor europene nerambursabile alocate României în perioada de programare 2014-2020.
Activităţile complexe ale MFP, ANAF, Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, ANAP şi, precum şi imperativul asigurării unei stabilităţi a personalului specializat din cadrul acestora justifică acordarea unei majorări salariale prin acordarea unui număr de 25 de clase de salarizare succesive.
Acordarea acestei majorări salariale este de natură să creeze o salarizare similară cu personalul din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, care are atribuţii în domeniul gestionării fondurilor europene nerambursabile, dată fiind complexitatea similară a activităţilor desfăşurate și care în prezent beneficiază de până la 25 de clase de salarizare succesive faţă de clasa deţinută, conform Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările şi completările ulterioare.
În plus, o egalizare a salarizării între aceste instituţii publice este necesară, deoarece nu trebuie să existe o diferenţă între cele două categorii de bugete, naţional şi cel al Uniunii Europene, şi nici între activităţile aferente funcţiilor acestor instituţii publice.
În corelație cu atribuţiile și complexitatea lucrărilor de la nivelul MFP, ANAF, Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, ANAP şi, pe de o parte, şi riscurile care pot interveni în lipsa unei salarizări corespunzătoare a acestora, pe de altă parte, prin Ordonanţă de urgenţă nr. 47/ 2015 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015 și unele măsuri bugetare s-a instituit acordarea personalului din cadrul MFP, ANAF, Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili și ANAP și unei majorări salariale similare celei prevăzute la art. 2 alin.(1) din Legea nr.490/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
De asemenea, personalul din aceste instituții nu va beneficia de majorarea salarială de 25 de clase de salarizare succesive pe perioada în care intră sub incidenţa prevederilor Legii nr.490/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Măsura propusă este de natură să conducă la evitarea riscului migrării personalului din cadrul acestora către instituții cu un nivel de salarizare superior, la evitarea săvârşirii unor posibile fapte de corupţie şi la stabilirea unui echilibru între complexitatea muncii şi riscurile care derivă din realizarea prerogativelor acestora.
Totodată, această măsură contribuie la realizarea unui serviciu public stabil, prin eliminarea pe cât posibil a riscului migrării personalului specializat din cadrul unor instituții cheie ale administrației publice centrale către mediul privat, cu consecinţe pozitive asupra interesului cetăţeanului, a bugetului general consolidat şi a activităţii autorităţilor publice vizate de această măsură.
Precizăm că numărul total al salariaților care vor beneficia de majorarea salariilor este de aproximativ 5.700 de persoane, respectiv că majorarea medie a salariilor de bază va fi de 22%.
