"Am încercat să-i conving pe cei de la Comisia Europeană să accepte o perioadă suplimentară în care să ne pregătim mai bine piața, să fie mai are lichiditate, să fie mai mare transparență, să fie mai multe tranzacții încheiate într-o manieră centralizată, pe bursă, cu un preț clar de referință în piață. Și vă pot spune că nu am reușit să îi conving. Și răspunsul domniilor lor este clar și ferm: România trebuie să-și țină angajamentul făcut și să liberalizeze piața.
Nu mai are importanță cine l-a făcut. Nu vreau într-un astfel de cadru să politizez discuția, fiind de altfel și un ministru tehnocrat. România trebuie să-și țină angajamentul și România își va ține acest angajament la 1 ianuarie 2015. Însă mi se pare corect față de IMM-uri, față de piață să semnalez aceste lucruri și să le spunem cum stau lucrurile", a afirmat Nicolescu, la conferința "Concurența în sectoare esențiale ale economiei românești" organizată de Consiliul Concurenței.
Ministrul a explicat că în lunile ianuarie, februarie, martie și aprilie consumul de gaze în România este la nivelul cel mai ridicat iar populația are prioritate pentru a consuma gazul produs în România.
Răzvan Nicolescu a explicat că, în cele patru luni, consumul României depășește producția țării și ceea ce se poate extrage din capacitățile de stocare, și, în context, s-a arătat îngrijorat de faptul că piața de gaz din România se va închide pe importuri, iar importurile vor merge numai sau în mare măsură către întreprinderile mici și mijlocii, în condițiile în care o parte dintre marii consumatori a încheiat contracte de furnizare pe un orizont de timp de un an sau doi.
"Dacă IMM-urile au fi cabinete de avocatură sau cabinete notariale, probabil diferența de preț dintre importuri și ce plătesc acum ar fi de câțiva lei. Importurile, din datele pe care la am, sunt la 135-140 de lei/MW, acum plătesc 89,4 lei/MW. Dacă ar fi cabinete de avocatură, cabinete notariale nu cred că ar fi o problemă să plătească câțiva lei în plus. Dacă însă vorbim de făbricuțe de pâine, dacă însă vorbim de făbricuțe de sticlă, de alte tipuri de afaceri în care costul gazului reprezintă o pondere importantă în costul produselor pe care le dumnealor le produc poate să fie o problemă", a subliniat Răzvan Nicolescu.Pe de altă parte, ministrul delegat pentru Energie a reafirmat că a obținut de la Comisia Europeană acordul ca CET-urile să aibă același regim ca și până acum iar în cursul zilei de joi așteaptă să primească un răspuns dacă autoritățile europene vor accepta ca spitalele, școlile, grădinițele și căminele de bătrâni să fie asimilate consumatorului casnic. Ministrul a spus că intenționează să pună în aplicare aceste lucruri săptămâna viitoare prin intermediul unei hotărâri de Guvern.
El a menționat că principalii beneficiari ai liberalizării trebuie să fie consumatorii.
'Problema liberalizării este foarte veche. În aceste opt luni am încercat să fac niște lucruri, în sensul de a ajuta atât cât pot să fac din postura de reprezentant al Guvernului, ca piața să funcționeze cât mai bine. În urmă cu 20 de ani, când a început liberalizarea piețelor de energie din Europa, ideea principală a fost ca principalii beneficiari să fie consumatorii. Ei trebuie să beneficieze de servicii de calitate și de prețuri mai competitive.
Am încercat să-i ajut pe micii consumatori, pentru că cei mari se decurcă singuri, cu armata de avocați. Este corect ca drepturile micilor consumatori să fie mai protejate. Pe ei încerc să-i ajut și mi-aș dori să fie mai bine reprezentați în Consiliul ANRE. Consumatorii trebuie să fie principalii beneficiari ai liberalizării', a arătat Răzvan Nicolescu.
Liberalizarea totală a pieței gazelor naturale, inclusiv pentru consumatorii casnici, era prevăzută pentru 31 decembrie 2018. Recent, însă, Parlamentul a votat prelungirea acestui termen cu doi ani și jumătate. AGERPRES
