Potrivit unor surse de la Bruxelles, Kievul a fost de acord să primească un grup de observatori europeni care au mandatul de a verifica volumele de gaze livrate la frontiera ruso-ucraineană şi cantitatea de gaze la frontiera Ucrainei cu UE.
Oprirea robinetului cu gaz de la Moscova a pus în dificultate mai multe ţări europene.
În timp ce unele au găsit soluţii pentru a depăşi criza, altele rămân dependente în continuare de livările din Rusia. Cel puţin 11 state, între care şi România, sunt private de gazul rusesc.
Europenii importă din Rusia aproape un sfert din gazul pe care-l consumă zilnic, iar 80% din această cantitate străbate teritoriul Ucrainei. Nu mai puţin de 18 ţări depind de gazul rusesc, iar în lipsa acestei resurse, fiecare se descurcă aşa cum poate.
Cehia a negociat importul de gaze din Norvegia, care în ultimele două zile a avut exporturi record. Turcia a anunţat că va lua gaze din Iran. Iar Slovacia ar putea redeschide o centrală nucleară, închisă înainte de aderarea la Uniunea Europeană. În Germania, care importă din Rusia circa 50% din gaze, industria grea ar putea fi mai afectată. În condiţiile în care 40% din gazele importate de Ungaria din Rusia traversează Ucraina, guvernul de la Budapesta le-a recomandat constructorilor de maşini să se orienteze spre alţi combustibili. Probleme grave sunt în republica separatistă Transnistria, care nu are rezerve de gaze şi, în câteva zile, populaţia va rămâne fără căldură. Situaţie alarmantă şi în Bosnia, care depindea 100% de gazul din Rusia. În ultimele două nopţi, o treime din locuitorii capitalei Sarajevo au stat în frig. Serbia, care importă peste 90% din gaze din Rusia, mai are rezerve pentru doar 10 zile, iar locuitorii din Belgrad au trecut la păcură pentru a se încălzi.
