Guvernul şi Administraţia Prezidenţială au fost principalii beneficiari ai informărilor. Pe de altă parte, un număr important de informări au ajuns şi la DNA, 1229, în timp ce la Parchetul de pe lângă ICCJ au ajuns doar 126.
În document se fac precizări şi despre numarul mandatelor de interceptare care a crescut fata de 2013 cu aproximativ 15% - ajungand la 44.759 acte de autorizare, fata de 38.884, în 2013.
Dintre acestea 2.410 au fost ordonante ale DNA si Ministerul Public.
În ceea ce privește riscurile atacurilor cibernetice la adresa ţării noastre, Raportul precizează că “nivelul de securitate cibernetică în România e în prezent insuficient pentru a răspunde adecvat unor atacuri de complexitate ridicată”.
De asemea, s-a reliefat faptul că în 2014 şi-au făcut simţită prezenţa şi “agresiunile cibernetice desfăşurate de agresori statali.
Raportul SRI trece în revistă şi activăţile de contraspionaj, subliniindu-se faptul că evoluţiile geopolitice din 2014 “au plasat România în zona de confruntare a intereselor şi influenţelor principalilor actori”.
Documentul atrage atenţia asupra ratei scăzute a absorţiei fondurilor europene, considerată a fi “un punct nevralgic pe agenda publică”.
