În penitenciarele din România predomină decesele cauzate de afecţiunile medicale cronice. Este una dintre concluziile îngrijorătoare ale Avocatului Poporului, după verificări făcute în închisorile din ţară şi în centrele de detenţie.
Raportul a fost demarat la începutul anului, după campania Realitatea TV, a menționat Avocatul Poporului, Victor Ciorbea. ”Am ținut seama de constatările mass-media și am dispus efectuarea unor anchete în toate penitenciarele din țară și am ajuns la concluzia că trebuie să extindem aceste anchete a toate centrele de arest preventiv. Am sintetizat în 375 de pagini rezultatele acestor anchete. Am încheiat cu anumite concluzii și propuneri pentru Guvern și cele două Camere ale Parlamentului”, a declarat Avocatul Poporului, la Realitatea TV. Victor Ciorbea a mai precizat că acesta este primul raport care prezintă situația din toate penitenciarele și centrele de arest preventiv.
Decese în penitenciare, cauzate de afecţiuni medicale cronice
Din examinarea rezultatelor anchetelor efectuate în penitenciare şi în centrele de reţinere şi arestare preventivă, în ceea ce priveşte cauzele deceselor, s-a remarcat faptul că pe lângă suicid, în penitenciare predomină decesele cauzate de afecţiuni medicale cronice.
Unii deținuți, agresați de personalul din închisori
Referitor la agresiunile la care sunt supuse persoanele private de libertate, s-au constatat cazuri de agresiuni la care aceştia au fost supuşi de către personalul penitenciar sau de alte persoane private de libertate (spre exemplu, 18 cazuri la Penitenciarul Spital Jilava; 52 de cazuri în Centrul pentru Minori şi Tineri Bacău).
Celulele, amplasate necorespunzător
În ceea ce priveşte centrele de reţinere şi arestare preventivă, amplasarea la demisol, în spaţii ale unor clădiri neizolate, neventilate corespunzător, cu emanaţii permanente de mirosuri, cu o umiditate ridicată, cu infiltraţii de apă care au dus la apariţia fenomenului de igrasie şi mucegai, constituie condiţii improprii ale funcţionării locurilor de detenţie şi în egală măsură pentru desfăşurarea activităţii cadrelor de poliţie, se arată în raport.
În centrele de reţinere şi arestare preventivă s-a observat amplasarea necorespunzătoare a camerelor de deţinere la nivelul demisolului clădirilor inspectoratelor judeţene de poliţie astfel încât ventilaţia şi aerisirea acestora era deficitară, iar iluminatul natural şi artificial insuficient. De asemenea, s-au remarcat şi lipsa grupurilor sanitare în unele camere, insuficienţa grupurilor sanitare, instalaţii sanitare care prezentau un grad ridicat de uzură şi amenajarea defectuoasă a toaletelor, folosirea WC-ului tip turcesc ca suport pentru spălarea corporală, gradul avansat de uzură al cazarmamentului, distribuirea neuniformă a materialelor igienico-sanitare, deficitul spaţiilor pentru depozitarea bunurilor personale, existenţa unor spaţii/curţi de plimbare subdimensionate, necesitatea igienizării unor spaţii de detenţie (dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare).
Deținuții se plâng că discuțiile cu vizitatorii nu sunt confidențiale
În plus, s-au înregistrat nemulţumiri ale persoanelor private de libertate cu privire la lipsa confidenţialităţii discuţiilor din timpul vizitelor.
Şi condiţiile de servire a mesei s-au dovedit a fi în multe penitenciare necorespunzătoare, hrana fiind servită în camere, pe genunchi, pe marginea patului, la care se adaugă imposibilitatea servirii în acelaşi interval de timp a tuturor deţinuţilor.
Prețuri mult prea mari în magazinele din penitenciare
În ceea ce priveşte preţurile produselor comercializate de operatorii economici din incinta penitenciarelor şi preţurile convorbirilor telefonice: preţurile produselor practicate de anumiţi agenţi economici la unele produse erau mult mai mari decât cele din magazinele din zona unităţilor penitenciare (spre exemplu, în Penitenciarele Colibaşi, Giurgiu, preţurile erau cu 50% mai mari).
Ministrul Justiției, despre situația din penitenciare: ”Se pot face lucruri și cu bani puțini”
"Dacă respectăm toate termenele legale vom avea două penitenciare noi de acum în patru ani și, am mai spus, chestiunea nu este în primul rând de infrastructură penitenciară, aceasta este o politică pe termen lung, care nu va răspunde neapărat concluziilor raportului Avocatului Poporului. Cred că, în afară de aceste măsuri pe termen lung, putem lua măsuri care nu presupun niciun fel de impact bugetar, ci țin de o bună administrare a banului public", a declarat ministrul Justiției, Raluca Prună, citatp de Agerpres.
Raluca Prună a precizat că a vizitat penitenciare unde, prin grija directorului, a văzut că se pot face lucruri fără un buget mare, precum introducerea mai multor acțiuni ale ONG-urilor, care cu bani puțini sau chiar voluntar lucrează cu deținutul.
"La doi de la intrarea celor două coduri în vigoare avem date statistice și acestea arată o scădere importantă a numărului de persoane care au intrat în custodia penitenciarelor. De exemplu, în 2013, măsura arestării preventive a fost dispusă în aproximativ 10.500 de cazuri, iar în 2014 avem 7.147. Evident, acest lucru se explică și prin introducerea metodei arestului la domiciliu", a explicat Prună.
De la mijlocul lunii octombrie 2015, pentru prima dată, s-a produs o inversare a raportului dintre persoanele care execută o pedeapsă în penitenciar și cele care se află în supravegherea serviciilor de probațiune, a mai spus ministrul. "În octombrie 2015, în supravegherea serviciilor de probațiune se aflau 37.817 persoane, iar în sistemul penitenciar 28.313 persoane", a precizat Raluca Prună.
