Pulsul prezice tulburările psihiatrice. La ce să fii atent

 

O frecvență cardiacă ridicată în starea de repaus şi valori mari ale tensiunii arteriale în perioada tinereţii sunt semnele unui risc crescut pentru tulburări de anxietate, schizofrenie și tulburare obsesiv-compulsiva. 

Sunt concluziile unui studiu amplu dat publicităţii zilele trecute de Universitatea din Helsinki si Institutul Karolinska din Stockholm.

Este prima cercetare care a urmărit să investigheze posibilele legături dintre iregularităţile în funcţionarea sistemului nervos şi tulburările de ritm cardiac şi debutul bolilor psihice, a fost făcută pe mai mult de un milion de persoane şi a stârnit mare vâlvă în lumea medicală.

Este cunoscuit faptul că ritmul cardiac si valorile tensiunii sunt reglate de sistemul nervos vegetativ, cel care controleaza functiile de baza ale organismului.

Primii monitorizaţi au fost recruţii pentru armata suedeză, a căror stare de sănătate a fost urmărita pe parcursul a 32 de ani, iar rezultatele sunt surprinzătoare: bărbaţii care în tinereţe, în stare de repaus, aveau pulsul de peste 82 de bătăi pe minut au fost diagnosticaţi cu tulburare obsesiv-compulsiva în proporţie de 69 la sută, faţă de cei a căror frecvență cardiacă a fost mai mică de 62 bătăi pe minut.

Totodată, riscul de schizofrenie a crescut cu 21%, şi cu 18% mai mare a fost probabilitatea de a suferi de tulburări de anxietate. Cercetătorii au luat în considerare mai mulți factori care ar fi putut contribui la conexiunea dintre tulburările psihiatrice şi ritmul cardiac şi tensiune: indicele de masă cosporală, statutul socio-economic, origine etnica, capacitatea cognitiva, precum și aptitudinile fizice, măsurate printr-un test de efort. Oamenii de ştiinţă au concluzionat însă că toţi aceşti factori nu au contribuit semnificativ la corelația dintre tulburările psihice și pulsul şi tensiunea ridicate.

 

Foarte interesant mai este că mulţi dintre bărbaţii cu puls scăzut în tinereţe au recurs ulterior la abuz de stupefiante sau au săvârşit infracţiuni cu violenţă, chiar crime. Studiul suedez va fi urmat de altul, la fel de amplu, deoarece acum trebuie descoperite mecanismele biochimice care stau la baza conexiunii dintre bolile cardiovasculare şi afecţiunile psihiatrice.

Totuşi, nu vă culcaţi pe-o ureche. Omul, după cum o spunem foarte des, funcţionează pe bază de comportament învăţat, deci voinţa joacă un rol primordial. Sau pe româneşte, destinul şi-l face omul!

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?