Primul pasaj subliniat, în prefaţa broşurii, vorbeşte despre faptul că, potrivit unui studiu recent, în perioada 2010-2015 "instanţele din România au acceptat, fără măsură, mandate de urmărire audio-video făcute de procurori, iar şase curţi de apel le-au avizat în porporţie de sută la sută."
După o serie de consideaţiuni care să demonstreze că dezbaterea privind modificările din justiţie este prima făcută în od transparent, documentul mai precizează că "doar în Italia şi BUlgaria părocurorii se bucură de aceeaşi independenţă pe care o vor avea procurorii români după ce pachetul de legi va trece de parlament."
"Nu există nicio imixtiune a politicului în numirea sau revocarea procurorul şef al nou-înfiinţatei secţii pentru investigarea infracţiunilor din justiţie," mai scrie în documentul prezentat europarlamentarlior. O altă asigurare este că nici independenţa magistraţilor nu este deloc ameninţată de interferenţele politicului.
În concluzie, autorii materialului susţin că:
1. Nu există niciun amendament care să îngrădească independenţa justiţiei în faţa influenţelor politice. Dimpotrivă, mecanismele de control existente exercitate de partea politică au fost limitate semnificativ.
2. Nu există niciun amendament care să stabilească vreun grad de dependenţă a sistemului judiciar de factorii decizionali politici care să fie mai mari decât cele existente în majoritatea statelor UE.
3. Au fost luate măsuri semnificative pentru asigurarea independenţei justiţiei nu doar în raport cu politicul, dar şi în raport cu serviciile de informaţii.
În final, documentul îi dojeneşte pe şi pe oficialii europeni, "care nu fac nicio referire la deficienţele extrem de grave din legile justiţiei care au fost astfel corectate". Textul integral, în engleză, poate fi citit aici.
Dezbatrea pe tema legilor justiţiei din Românai a fost extrem de aperinsă şi pucntată de acuzaţii, cuvinte grele şi chiar jignri între europarlamentarii.
