Protocoalele secrete cu SRI, neconstituționale! Dosarele grele, aruncate în aer de CCR

 
Florin Iordache, marioneta lui Dragnea
Florin Iordache, marioneta lui Dragnea

Decizie crucială la Curtea Constituţională cu privire la protocoalele secrete încheiate între Parchetul general şi SRI: CCR consideră că protocoalele sunt neconstituționale! CCR deschide, practic, "Cutia Pandorei": dosare grele ar putea fi aruncate în aer, rămâne de văzut ce va conține motivarea Curții și ce va spune în materie de revizuire a sentinţelor date în dosarele de corupţie.



CCR a admis, miercuri, sesizarea Camerei Deputaților referitoare la existența unui conflict între Parlament și Ministerul Public care prevede, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să se producă, chiar și după denunțarea lor.

Curtea Constituţională a României (CCR) s-a pronunţat, miercuri, asupra sesizării preşedintelui Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, referitoare la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, pe de o parte, şi Parlament, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, pe tema protocoalelor de colaborare cu SRI din 2009 şi 2016.

CCR a luat decizia extrem de importantă pentru destinul dosarelor de corupție după ce a amânat de mai multe ori pronunţarea cu privire la această sesizare.

Decizia instanţei a fost luată cu majoritate de voturi, şase voturi fiind „pentru" şi trei „împotrivă".

Sesizarea către CCR, înaintată la 8 octombrie, a fost semnată de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache, după ce Liviu Dragnea şi-a delegat atribuţiile acestuia în ziua respectivă.

Motivul principal de sesizare: Parchetul general ar fi uzurpat competenţele Parlamentului şi a învestit SRI cu competenţa de a desfăşura activităţi specifice organelor de cercetare penală, fapt interzis în mod expres de legiuitor.

Contextul ideal pentru amnistie și grațiere

Situația se complică și mai mult în justiție la început de 2019: cele mai multe instituții-cheie sunt destructurate, iar decizile CCR simplifică atacurile alianței PSD-ALDE la combaterea corupției. S-a creat practic contextul ideal pentru un proiect de grațiere și amnistie:

"Cu o decizie a CCR care arata ca au fost oameni condamnati de complete nelegal constituite (atentie, nu nevinovati!), la care se adauga o alta decizie potrivit careia protocoalele semnate de parchete cu SRI (in baza carora au fost adunate probe) si cu aparitia scandalurilor DNA Oradea si DNA Ploiesti, s-a creat contextul ideal pentru promovarea unui proiect pentru amnistie si gratiere. Si mai e de luat in calcul ceva! Cu un procuror general aflat in procedura de revocare si mult mai precaut in iesirile publice, un sef interimar la DNA si o presedinta a Instantei Supreme judecata disciplinar, nici de o opozitie vehementa nu vom avea parte", spune jurnalista Realitatea TV Ionela Arcanu.

Florin Iordache: Probele sunt lovite de nulitate

Vicepresedintele Camerei Deputatilor, Florin Iordache, a declarat la postul Digi 24 ca probele obtinute cu ajutorul SRI sunt lovite de nulitate absoluta.

"Am spus ca sunt doua protocoale, din 2009 si 2016, care nu respecta Codul de procedura penala. Prin aceste protocoale, SRI a facuta acte de procedura penala.

Eu mi-am propus (in pledoaria de la CCR-n.red.) ca toate aceste acte de urmarire penala, facute nelegal, sa fie declarate nelegale si in aceste conditii in acele dosare discutam de o nulitate a acelor acte. Discutam de niste nulitati absolute.", a declarat Florin Iordache.

In cazul dosarelor in care s-au dat sentinte, Iordache a explicat ca trebuie asteptata minuta si motivarea CCR.

Dragnea, interceptat de SRI
 
Liviu Dragnea este unul dintre beneficiarii deciziei CCR cu privire la protocoalele secrete. În dosarul Tel Drum, în care politicianul este cercetat la DNA, sunt mai multe interceptări telefonice realizate de ofițerii SRI. În plus, astfel de interceptări sunt și în dosarul Referendumul, în care politicianul a fost condamnat deja definitiv la 2 ani de închisoare cu suspendare.

Rămâne de văzut dacă motivarea CCR va face referire și sentințele definitive. Sesizarea CCR a fost semnată de vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, deoarece în ziua respectivă, președintele forului inferior al Legislativului, Liviu Dragnea, i-a delegat acestuia atribuțiile funcției.

Mass-media a speculat că o decizie CCR de constatare a conflictului constituțional în acest caz ar fi favorabilă lui Liviu Dragnea.

Inițiativa România chiar a făcut o plângere împotrivă lui Iordache, care a trimis sesizarea la CCR pentru a masca un conflict de interese în cazul lui Liviu Dragnea.
 
 "Folosind instituțiile statului prin interpuși, președintele Camerei Deputaților pune în mișcare de aproape 2 ani mecanisme instituționale și de legiferare care au un singur scop: eliminarea răspunderii penale a domnului Liviu Dragnea în dosarele în care a fost condamnat sau inculpat", acuza Inițiativă România.

Ce a reclamat PSD în cazul protocoalelor SRI-DNA

Florin Iordache a susţinut pe 28 noiembrie, la dezbaterea de la CCR, că Ministerul Public, prin protocoalele încheiate cu SRI, a readus Justiţia de după 2009 la cea care se înfăptuia în perioada comunistă.

"Vă solicit să admiteţi acest conflict de natură constituţională existent în prezent între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte, pe de o parte, Parlamentul României, ca unică autoritate legiuitoare a ţării, precum şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, (...) conflict constând în faptul că Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin semnarea protocoalelor cu SRI (...), şi-a încălcat propriile competenţe constituţionale şi, uzurpând competenţele Parlamentului, a învestit SRI cu competenţa de a desfăşura activităţi specifice organelor de cercetare penală, fapt interzis în mod expres de legiuitor. (...) Acţionând în acest mod, conferind, prin acte secrete, SRI competenţe acolo unde Parlamentul nu le-a prevăzut sau chiar le-a interzis, Ministerul Public s-a comportat ca legiuitor, interferând în mod discreţionar în atributul exclusiv al Parlamentului ca unică autoritate legiuitoare a ţării", declara Iordache.

De partea cealaltă, Iuliana Nedelcu, reprezentantul Ministerului Public, a precizat că activitatea Serviciului Român de Informaţii este verificată de Parlament, iar dacă Legislativul şi-ar fi îndeplinit în mod corespunzător atribuţia constituţională, ar fi identificat din vreme situaţia sesizată la CCR privind protocoalele cu SRI.

Hotararea de azi are un impact major in sute de dosare penale si arata ca Parchetul General, prin incheierea protocoalelor cu SRI, ar fi provocat un conflict cu Parlamentul, Inalta Curte si instantele judecatoresti.

Ce conțin cele două protocoale din 2009 și 2016

Serviciul Român de Informații (SRI) a publicat, în noiembrie 2018, protocolul de colaborare încheiat de SRI cu Parchetul General în februarie 2009.

Potrivit documentului publicat de SRI, cooperarea se face „în activitatea de valorificare a informațiilor din domeniu prevenirii și combaterii infracțiunilor împotriva securității naționale, a actelor de terorism, infracțiunile ce au corespondent în amenințarea la adresa securității naționale și a altor infracțiuni grave."

„În situațiile în care anumite informații, documente sau materiale clasificate au o utilitate probatorie determinantă pentru soluționarea unor cauze, fiind necesară introducerea lor în dosarele penale, Pachetul va solicita în scris și în mod argumentat declasificarea acestora, urmând ca la nivelul conducerii Serviciului să se adopte decizii în sprijinul acestor solicitari, în condiții care să prevină și să înlăture orice riscuri care privesc protecția metodelor și mijloacelor de activități de informații ori alte interese legitime privind realizarea securității naționale.

Serviciul va transmite Parchetului de îndată datele și informațiile obținute cu privire la inițierea și organizarea unor acțiuni de intimidare sau amenințare, vizând integralitatea fizică a magistraților și a familiilor lor”, se precizează la categoria Reguli Speciale.

În ceea ce privește soluționarea propunerilor formulate de către serviciu, se precizează:

„În situațiile în care se impune desfășurarea și a altor activități decât cele autorizate prin mandatul anterior. Serviciul poate propune, în scris și motivat, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, completarea mandatului potrivit nevoilor impuse de evoluția amenințărilor ce constituie temeiul legal al acesteia. Adresa cu propuneri de prelungire a mandatului se prezintă Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu cel puțin 48 de ore înainte de expirarea termenului de valabilitate a mandatului sau prelungirii anterioare.

Valorificarea în cadrul urmăririi penale a informațiilor comunicate de Serviciu, cu privire la fapte ce constituie infracțiuni: 

„Pentru valorificarea momentelor operative, în situații deosebite, schimbul de informații se poate face și cu privire la alte cauze, după obținerea aprobării verbale a șefilor celor două instituții sau a înlocuitorilor legali ai acestora, urmând ca, în termen de 24 de ore, să fie transmise, spre aprobare, la nivelul celor două instituții, documentele necesare.”

Despre interceptări:

Se poate solicita Serviciului, prin unitatea specializată, respectiv prin direcțiile județene de informații, efectuarea unor verificări tehnice cu privire la identitatea titularului postului telefonic propus a fi interceptat, starea de funcționare a postului, precum și la existența condițiilor tehnice necesare ducerii la îndeplinire a prevederilor autorizației. La solicitare, Serviciul va efectua verificări în evidențele specifice a unor date apărute în procesul de realizare a interceptărilor, efectuate în baza actelor de autorizare.”

Serviciul va asigura înregistrarea comunicărilor sau convorbirilor rezultate din interceptare pe suporți de date înseriați, puși la dispoziție de procuror, precum și trimiterea acestora Parchetului sau parchetelor teritoriale. În vederea sprijinirii activităților specifice desfășurare de Parchet sau parchetele teritoriale, Serviciul va asigura transcrierea comunicărilor sau convorbirilor considerate relevante în cauză.
Ulterior, la solicitarea scrisă a procurorului, Serviciul poate asigura redarea altor convorbiri, selectate din traficul înregistrat. Solicitarea trebuie să conțină numărul actului de autorizare, criteriul de interceptare (număr post telefonic, serie IMEI a terminalului mobil, adresă IP, frecvență radio), data și ora efectuării convorbirii sau comunicării. În vederea desfășurării acestor activități, Parchetul sau parchetele teritoriale vor transmite Serviciului suporții de date conținând înregistrările menționate.

Înregistrările rezultate din punerea în executare a autorizațiilor sau ordonanțelor cu titlu provizoriu (...) sunt neclasificate. Parchetul sau parchetele teritoriale pot solicita, în scris, Serviciului stabilirea istoricului poziției geografice și caracteristicile tehnice (IMSI, IMEI) ale terminalului mobil, în condițiile legii”.

Colaborarea SRI – DNA:

„În condițiile legii, Serviciul acordă sprijin tenic pentru asigurarea îndeplinirii sarcinilor ce revin DNA, structura centrală. Sprijinul tehnic constă în transmiterea semnalulu, managementul și întreținerea echipamentelor de transmitere a semnalului, de la centrele de interceptare ale Serviciului spre spațiile destinate Direcției. Receptarea semnalului și transcrierea conținutului comunicațiilor interceptate se efectuează de sătre direcție. Rețelele LAN aferente spațiilor destinate beneficiarului vor fi implementate de către Serviciu, cu suportarea cheltuielilor de către Direcție.”

Executarea de către serviciu a operațiunilor tehnice audio/video: 

„La cererea scrisă a Parchetului sau parchetelor teritoriale, Serviciul efectuează operațiuni tehnice audio/video în baza actului de autorizare emis de instanța de judecată sau de procuror, pe momente operative, în cazuri concrete, numai prin intermediul ofițerilor de legătură desemnați de Serviciu. Acțiunile audio/video vor fi executate de unitatea specializată a Serviciului sau de direcțiile de informații, sub coordonarea procurorului de caz.”

Supravegherea operativă:

„Supravegherea operativă și investigația informativă se organizează și se execută de Serviciu, numai prin intermediul ofițerilor de legătură și a structurilor specializate, la solicitarea scrisă a Parchetului. Solicitarea de realizare a unei acțiuni de supraveghere operativă se transmite celor în drept să o aprobe cu cel puțin 48 de ore înainte de declanșarea acesteia, timp necesar organizării în mod consiprat a dispozitivelor. Termenul de angajare a supravegherii operative este de 24 de ore. În situații deosebite, poate fi extins până la maximum 3 zile, indiferent de natura infracțiunilor săvârșite sau a măsurilor preventive dispuse.

În situații exepționale, cân nu există posibilitatea emiterii solicitării scrise în termen, cu acordul verbal al prim-adunctului directorului or adjunctului care coordonează activitatea de profil, acțiunea se poate executa, urmând ca în 24 de ore să fie transmisă solicitarea scrisă, în care se vor menționa în mod obligatoriu datele pe baza cărora s-a obținut aprobarea.”

Două variante la protocolul din 2016

Parchetul General a publicat un protocol încheiat în anul 2016 cu SRI, valabil şi azi, ce prevede condiţiile concrete de acces la sisteme tehnice ale Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor. Documentul este semnat de procurorul Augustin Lazăr şi de directorul SRI, Eduard Hellvig.

Consilierul premierului Darius Vâlcov a făcut publică o altă variantă a protocolului semnat între cele două instituţii în 2016. Purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, a spus că protocolul a fost denunţat după o lună şi nu şi-a făcut efectul.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
Comentarii existente
0 0
Carlos Sacalul
16 Jan 16:33
HAHAHAHAHA, NICAIERI in lume nu exista ca angajati ai statului sa comploteze la demolarea statului si incapacitarii acestuia ! Exista ceva apartinind statului RO care sa nu fie ''dezvaluit'' la anumite televizoare !? NICAIEIRI In lume nu exista atitia puscariabili la conducere pe care unii bujetari cu salarii mari se simt datori sa ii salveze ... INDIFERENT DE CONSECINTE ! PINA CIND !???
Răspunde
0 0
Moldoveanu Maria
16 Jan 16:20
De ce nu sunt legale protocoalele cu SRI??? Pt. ca au dezvaluit prin interceptari cat de hoti, corupti si ticalosi sunt multi din cei ajunsi la putere de 30 de ani incoace?? Pai acesti indivizi, pusi pe jaf la drumul mare din buzunarele romanilor si din avutiile tarii nu sunt un pericol pt. tara??? Doar SRI avea capacitatea de a dezvalui mafia din politica! Doar nu s-a trucat nimic, sunt doar inregistrari cu ocupatiile adevarate ale asa zisilor politicieni, al caror singur scop era inavutirea din furt si care acum vor sa fie declarati victime ca sa ramana cu averile furate si fara a fi pedepsiti asa cum merita!!!
Răspunde
0 0
Goe
16 Jan 16:03
Mai mult ca sigur, CCR GRESESTE !? In America, mama si tata democratiei actuale, nici o proba nu este interzisa pentru AFLAREA ADEVARULUI si INFAPTUIREA JUSTITIEI !!! La fel in toate tarile democrate ! Mai mult, ''protocoale'' exista peste tot in lume INTERESUL si SIGURANTA STATULUI de drept si a cetatenilor ! Daca vorbim de statul paralel si cetatenii certati cu legea atunci intradevar ''protocoalele'' sint ''neconstitutionale'' ! E foarte important sa se inteleaga ca de 3 ani, se discuta NUMAI despre drepturile infractorilor fara a se considera si drepturile victimelor si modul in care pagubele sint RECUPERATE si infractiunile sint pedepsite !!!
Răspunde
0 0
Stan
16 Jan 15:48
Ccr-Cna= Comunistii bolsevici iliescieni ce trebuie urgent starpiti in strada...Aceste hiene bolsevice distrug si tradeaza o natie romana de 70 de ani...MOARTE HIENELOR BOLSEVICE DIN ROMANIA!!!
Răspunde
0 0
Calin
16 Jan 15:47
Deci a ramas cum am zis: lamuitza, lamuitza PSD si postaticlor sai.

Potrivit CCR, decizia nu produce efecte asupra sentinţelor pronunţate până acum, ci instanţele şi Parchetul General vor verifica doar cauzele aflate în curs (urmărire penală şi trimitere în judecată) şi vor stabili în ce măsura s-a produs o încălcare a dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi calitatea organului de urmărire penală. Este vorba, asadar, despre cauzele aflate in curs de solutionare, asupra carora nu s-a luat o decizie definitiva.
Răspunde
0 0
johnneil
16 Jan 15:46
Vinovatii acestor protocoale... Cine sunt?
Vor plati pentru ele sau se vor bucura de pensiile SUPER SOPECIALE?
Răspunde
0 0
Stan
16 Jan 15:45
SECURISTII ILIESCIENI DIN CCR-UL SPURCAT BOLSEVIC ARATA DIN NOU MUTRA LOR HIDOASA ROMANIEI SI ROMANILOR...PANA NU VOR FI STARPITI IN STRADA TOTAL LIBERI NU VOM FI NICICAND...
Răspunde
0 0
Se porni de se fini
16 Jan 13:09
Realitatea tv,pentru inceput luati cu lamuitza 10 minute.Apoi,inca 10 minute....dupa care inchideti sandramaua si plecati la concurenta.
Răspunde
Afișează mai multe comentarii
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?