Protest european împotriva EXPLOATĂRII GAZELOR DE ŞIST: Comisia Europeană a cedat lobbyului economic

 

Societatea civilă din România, într-o scrisoare semnată de 250 de ONG-uri europene, acuză Comisia Europeană că a cedat lobby-ului marilor companii în ce priveşte exploatarea gazelor de şist în Europa. Guvernele României, Marii Britanii, Poloniei sunt cele mai active în susţinerea exploatării, susţin semnatarii unei scrisori deschise către CE. Pe 22 ianuarie, Comisia Europeană vrea să elaboreze un set de recomadări pentru exploatarea "civilizată" a gazelor de şist.

Gaze de şist şi explorare prin fracturare contestate. Societatea civilă din România trage un semnal de alarmă în ce priveşte explorarea şi exploatarea gazelor de şist în Europa. Reproducem integral scrisoarea deschisă şi precizările reprezentanţilor români ai societăţii civile implicaţi în acest demers:

 

Scrisoare deschisă de protest a societăţii civile din România şi Uniunea Europeană privind fracturarea hidraulică

 

Noi, cetăţeni asociaţi în ONG-uri şi grupuri de acţiune ale societăţii civile din România care luptă împotriva fracturării hidraulice de mare volum, vă supunem atenţiei o scrisoare deschisă de protest adresată tuturor instituţiilor europene (Comisia Europeană, Consiliul Europei, Parlamentul European), dar şi guvernanţilor şi autorităţilor române, referitor la ultimele evenimente legate de subiectul fracturării hidraulice la Bruxelles şi în România. Toate aceste evenimente extrem de îngrijoratoare indică clar o direcţie nedemocratică, netransparentă şi iresponsabilă, promovată de instituţiile Uniunii Europene şi de unele guverne, în frunte cu Guvernul Romaniei, cel al Marii Britanii, al Poloniei, al Ungariei şi al Cehiei în problema gazelor de şist. Această scrisoare a fost semnată de 294 de asociaţii şi grupuri de acţiune împotriva fracturării hidraulice din state memvre ale UE, din care 40 sunt numai din România sau ale românilor din diaspora.

Contextul acestui demers

 

Pe 22 ianuarie, la Bruxelles va fi “miercurea neagră a mediului”. Comisia Europeană, care promisese iniţial că va elabora un cadru de reglementări care să permită ca fracturarea hidraulică de mare volum să se facă “civilizat” (un oximoron), la presiunea lobby-ului din industrie şi cel al unor ţări ca România, Marea Britanie, Polonia, Ungaria, a decis să elaboreze un set de recomandări pentru fracturarea hidraulică, care, însă, nu au nicio valoare legislativă.  Acest lucru este total împotriva rezoluţiilor Parlamentului European din noiembrie 2012 şi octombrie 2013, precum şi a rezultatelor consultării publice europene din martie 2013, care au evidenţiat faptul că 64% dintre cetăţenii Uniunii Europene sunt împotriva fracturării hidraulice şi îşi doresc interzicerea fracturării hidraulice, nicidecum reglementări care să permită dezvoltarea acestei industrii. Cu toate acestea, Comisia Europeană, fără niciun mandat de la cetăţeni, în ciuda opoziţiei crescânde în cadrul Uniunii Europene şi în afara sa (SUA, Australia, Noua Zeelanda, India, Mexic, Argentina, Africa de Sud, Tunisia) faţă de fracturarea hidraulică, a cedat lobby-ului industriei şi celui al unor politicieni influenţati de companii, alegând varianta cea mai confortabilă pentru industrie şi cea mai periculoasă pentru cetăţeni şi mediu: varianta unor NONREGLEMENTĂRI – sub forma unor recomandări, prin definiţie lipsite de valoare legislativă.

Această scrisoare exprimă un protest amplu, coordonat de grupurile de cetăţeni şi ONG-uri europene care conştientizează pericolul fracturării hidraulice, care include, printre altele, şi proteste la sediul Comisiei Europene de la Bruxelles (în 22 ianuarie), precum şi în faţa reprezentanteţor Comisiei  Europene în mai multe capitale, printre care Bucureşti, Berlin, Sofia, Madrid, Dublin etc. 

Protestul organizat la Bucureşti va avea loc pe data de 21 ianuarie, orele 15.00 - 18.00, la Reprezentanţa Comisiei Europene din strada Vasile Lascăr, nr. 31.

Toate aceste demersuri ale societatii civile europene si ale cetatenilor europeni uniti impotriva fracturarii hidraulice se bazeaza pe cele mai noi si mai zdrobitoare dovezi furnizate de institutii oficiale (Agentii de protectia mediului din mai multe state, universitati renumite din SUA). Ele au fost adunate intr-un compendiu de catre cetatenii care lupta impotriva fracturarii hidraulice din New York, care le-au sintetizat intr-un document de necontestat http://stopfracturare.ro/dovezi-ale-impactului-fracturarii-hidraulice-asupra-apei-aerului-si-sanatatii-in-sua/

 

Textul scrisorii semnate de 250 de ONG-uri din Uniunea Europeana

In atenţia: d-lui José Manuel Barroso, Preşedinte al Comisiei Europene & Comisarului pe Probleme de Mediu (DG ENVI), Comisarului pentru Energie (DG ENER), Comisarului pentru Schimbări Climatice (DG CLIMA), Comisarului pentru Întreprinderi şi Industrie (DG ENTR), Comisarului pentru Politica Comună Agricolă (DG AGRI); Către: Membrii Consiliului European şi preşedinţilor de State (Preşedinţi, Prim Miniştri şi Miniştri vizaţi) Către: Membrii Parlamentului European

Ref: Hidrocarburi neconventionale / Directiva privind Impactul de Mediu (EIA) si alte proiecte ale Institutiilor Europene tangente subiectului dezvoltarii Hidrocarburilor neconventionale in Europa
Noi, grupuri de cetăţeni preocupaţi şi organizaţii de mediu active în domeniul combaterii dezvoltării în Europa a hidrocarburile neconventionale suntem extrem de îngrijorati în legătură cu ultimele evoluţii privind Directiva privind Studiile de Impact de Mediu (EIA), cu planurile Comisiei Europene de a crea un cadru European privind hidrocarburile neconventionale, precum şi in ce priveste tratatele şi proiectele transatlantice ale Comisiei Europene. Pentru extragerea gazului si petrolului de şist, a gazului asociat rocilor cu permeabilitate redusa (tight gas) si a gazului asociat zacamintelor de carbuni (coal bed methane) se foloseste o tehnologie denumită fracturare hidraulica sau “fracking”. Aceasta tehnologie vine la pachet cu multiple şi inevitabile efecte negative asupra mediului, schimbărilor climatice, asupra sănătatii umane şi asupra unor libertaţi fundamentale şi drepturilor omului.
Principalele motive pentru care noi, semnatarii acestei scrisori deschise, ne impotrivim acestei industrii sunt: · Extragerea acestor hidrocarburi va înrăutăţi amprenta de carbon a Uniunii Europene şi ne va indeparta, dacă nu chiar va periclita atingerea obiectivelor europene privind energia şi schimbările climatice. In loc să ne indepărtăm de sursele de energie fosile şi sa dezvoltăm mai multe resurse de energii regenerabile şi să imbunătăţim politicile în domeniul eficienţei energetice, această industrie ne va face captivi ai unui nou ciclu de combustibili fosili extrem de poluanţi. · Aceasta industrie necesita un sistem complex de conducte, de pompe de menţinere a presiunii şi de noduri de transport, pentru a putea funcţiona. Asta duce în mod inevitabil la scurgeri de metan: diferite evaluări consideră că se scurge astfel între 4% şi 11% din volumul total de metan produs. Metanul este un gaz cu efect de seră care, pe un interval măsurat de 20 de ani, s-a dovedit de 86 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon (CO2). Asta face ca exploatarea de combustibili neconvenţionali (CFN) să aibă un impact negativ asupra climei mai important chiar decât cel pe care îl are cărbunele.
- Tehnicile de extracţie folosite au consecinţe distructive şi irevocabile asupra comunităţilor locale şi asupra mediului; procedurile necesită utilizarea unei proporţii uriaşe de resurse primare : pământ, apă şi aer. Dat fiind că pentru transportul gazului e nevoie de un mare număr de vehicole, astfel de proiecte antrenează sarcini indirecte asupra economiei UE, prin degradarea infrastructurii drumurilor, podurilor, etc. Majoritatea drumurilor publice din UE – mai cu seamă în zonele rurale - nu sunt proiectate pentru a asigura deplasarea vehicolelor cu gabarit depăşit, sau a convoaielor stradale folosite în industria respectivă. - Un număr semnificativ de locuitori ar fi afectaţi în mod direct de tipul acesta de exploatare – incluzându-i pe cei care trăiesc doar din agricultura de subzistenţă (din cultivarea pământului). Extragerea gazului de şist i-ar sărăci. - Promovarea politică a acestor activităţi merge în sens contrar nevoii tot mai mari de sisteme economice locale, bazate pe o tradiţie naturală şi culturală, şi pe utilizarea energiilor regenerabile. - Exploatarea de combustibili neconvenţionali corespunde unei industrializări pe scară mare; are un impact uriaş asupra planificării regionale şi afectează un mare număr de zone dens populate, sau cu un echilibru ecologic fragil – acest lucru s-a constatat în SUA, Canada şi Australia.
Studii care documentează aceste riscuri au fost deja publicate de autorităţile europene. Acestea sunt informate de numeroasele studii ştiinţifice validate colegial (peer reviewed), şi de impactul îngrijorător al acestei industrii. Cu toate acestea, se pare că legiuitorii accepta să ignore toate aceste aspecte semnificative. Mai mult, sunt ignorate într-un mod brutal până şi opiniile populaţiei direct afectate.
Situaţia legală actuală din UE nu garantează obligativitatea Studiilor asupra Impactului de Mediu (directiva EIA) în cazul explorării şi exploatării de combustibili neconvenţionali în Europa, ceea ce reprezintă o violare permanentă a principiilor europene în ce priveşte mediul, a ţintelor legate de planificarea regională, şi a valorilor democratice fundamentale ale Europei. O astfel de cerinţă (obligativitatea sudiilor de impact de mediu pentru proiectele privind combustibilii neconventionali) ar fi necesitat studii de referinţă înaintea începerii unor noi proiecte, şi ar fi garantat o mai bună integrare a comunităţilor locale în procesul decizional.
Cadrul de funcţionare a exploatării combustibililor neconvenţionali prezentat de comisia europeană e doar un set de recomandări fără caracter obligatoriu, care merge împotriva rezultatelor propriului său studiu de impact, care solicita luarea de măsuri legislative. Datorită acţiunii comune duse de d-l. Barroso şi de ţări precum Regatul Unit al Marii Britanii, Polonia, România, Republica Cehă şi Ungaria, UE îşi deschide uşile către o industrie foarte poluantă şi prea puţin reglementată. Promisiunile făcute, de a « dezvolta un cadru European de referinţă pentru exploatarea în condiţii de siguranţă a zăcămintelor neconvenţionale de hidrocarbonaţi », nu vor fi respectate.
Argumentele de mai sus, care se bazează pe evidenţe faptice, au fost formulate în numeroase împrejurări din partea unor grupuri de cetăţeni preocupaţi, precum şi de organizaţii de mediu, mai ales în ce priveşte rezoluţia de la Korbach. Se pare că politicienii noştri nu doresc – sau nu sunt pregătiţi – să ia aceste argument în considerare.
Acest lucru constituie o serioasă negare a democraţiei, şi un semn limpede că balanţa înclină în favoarea unor câştiguri financiare pe termen scurt, nesigure şi dăunătoare pentru mediu, în detrimentul sănătăţii publice şi dezvoltării sustenabile pe termen lung. In plus, s-a putut observa existenţa unor cazuri de corupţie la nivel local. Comunităţile locale au fost condamnate la suferinţe şi insecuritate, existând violări ale drepturilor omului şi măsuri represive, precum cele luate recent la Pungeşti (România), Zurawlow (Polonia) şi Barton Moss (Marea Britanie). Increderea în Uniunea Europeană dispare cu repeziciune.
Această stare de lucruri trebuie luată în considerare în contextul revizuirii Directivei privind Studiile de Impact de Mediu (EIA), şi negocierilor CEFTA şi TAFTA, având în vedere că aceste acorduri sunt negociate în cel mai deplin secret. Acest lucru nu trebuie tolerat de Parlamentul European, de Consiliul European şi de către Comisia Europeană. Comisia Europeana a anunţat «un cadru de recomandări fără caracter obligatoriu » asupra gazelor de şist. Până unde va merge flexibilitatea, având în vedere uriaşele presiuni din partea investitorilor şi a industriei energetice ?
In ce priveşte CEFTA şi TAFTA, devine tot mai evident că Directiva REACH privind chimicalele e unul din obiectivele pe care le au în vizor. Cu toate acestea, o astfel de reglementare e unealta care împiedică industria – în special în sectorul chimic, care crează produse folosite în sectorul minier – să facă tot ce doreşte. E, de asemenea, de notat că regulile de arbitraj între companii şi state, încurajate de Tratatul Cartei Energiei sunt făcute în avantajul investitorului. Investitorii pot contesta legislaţia privitoare la mediu pretextând că ar reprezenta un obstacol pentru investiţiile – şi deci pentru profiturile – lor. Din asta pot decurge : - Plata unor compensaţii semnificative către companii, compensaţii care sunt prelevate din budgetele statelor membre. - Un sistem de liber-schimb derivat din Tratatul cartei energiei, care e complet în favoarea sectorului privat şi al investitorilor, trecând peste interesul public şi suveranitatea statelor membre.
Datorită tuturor motivelor de mai sus, facem un apel solemn către membrii Consiliului European, către Comisari şi către membrii Parlamentului European să acţioneze acum în interesul populaţiilor statelor membre şi a tuturor cetăţenilor Uniunii Europene. Negarea faptelor descrise anterior ar însemna că legislatorii europeni sunt pregătiţi să accepte efectele nocive pe care exploatarea prin fracturare hidraulică le are în viitorul imediat şi asupra generaţiilor viitoare.
Domnilor membri ai Parlamentului European, trebuie să acţionaţi limpede şi decisiv, astfel încât legea să fie lipsită de ambiguităţi. Aplicarea Directivei privind Studiile de Impact de Mediu (EIA) e necesară pentru evaluarea întregului ciclu de funcţionare a puţurilor de exploatare a combustibililor fosili neconventionali, şi trebuie implementată înaintea oricărei activităţi de explorare sau de construcţie (amenajarea suprafeţei, forare, cimentare, izolare, diagrafie geofizica a putului de foraj). Având în vedere numeroasele consecinţe pe care le au, utilizarea tehnicilor de fracturare pentru explorarea şi exploatarea surselor de combustibili fosili trebuie să fie supusă unor evaluări obligatorii privind impactul de mediu.
Domnilor membri ai Consiliului European, domnule Preşedinte al Comisiei Europene, domnilor comisari şi şefi de stat şi de guvern, sunteţi datori să luaţi măsuri pentru eliminarea mecanismului ISDS (mecanismul de soluţionare a disputelor între investitor şi stat) din cadrul CETA/TAFTA, deoarece subminează sistemele judiciare naţionale/locale şi poate fi utilizat pentru atacarea obiectivelor de mediu deja existente – schimbările climatice şi ţintele energetice, protejarea consumatorului şi principiile legale ale Uniunii Europene. Exceptată de la această eliminare trebuie să fie doar legislaţia REACH, care ar trebui chiar îmbunătăţită.
Scrisoarea in original si traducerea ei in mai multe limbi, precum si lista organizatiilor semnatare se gasesc pe site-ul campaniei suedeze impotriva fracturarii hidraulice.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?