Profesorii români, certați de Comisia Europeană. Care este motivul

 

Profesorii din România sunt slab pregătiți și metodele de predare sunt învechite, spune Comisia Europeană. Cei care pierd și au de pierdut sunt elevii, din cauza unor profesori slab pregătiți și care nu sunt deschiși schimbării.

Avertismentul oficialilor europeni pentru statul român se referă la minima pregătire practică a profesorilor din sistemul actual de educație, în special la lipsa tehnicilor moderne de predare sau de „predare incluzivă”.

Potrivit raportului forului european, cele mai mari lipsuri în sistemul educațional din România sunt în ce privește învățătorii calificați, profesorii de gimnaziu de TIC, științe, limbi străine și arte. Nu există personal cu calificări adecvate în zonele rurale și nici specialiști de suport, scrie edupedu.ro.

“Numărul candidaților la concursul național pentru angajarea ca profesor (titularizare) ar fi în mod normal suficient pentru a ocupa posturile vacante, însă mai puțin de 50% dintre candidați obțin nota necesară“, se arată în Monitorul educației și formării pe 2019.

“Numărul specialiștilor de suport (consilierii școlari, mediatorii, etc.) este adesea insuficient. De exemplu, este prevăzut un consilier școlar la 800 de elevi, dar în practică raportul elev/consilier este de 2,5 ori mai mare“, mai arată raportul.

Executivul european recomandă României “îmbunătățirea sprijinului acordat cadrelor didactice – în special prin reproiectarea formării inițiale a cadrelor didactice și prin consolidarea dezvoltării profesionale continue”, scrie edupedu.ro.

Examenele de definitivat și de titularizare – deci examenele de intrare în profesia didactică și de angajare în școală – sunt folosite în România ca principala metodă de evaluare a celor care vor să devină profesori, se arată în raportul citat de edupedu.ro.

“Dar acestea s-au dovedit a fi mai puțin eficiente decât a avea standarde de intrare [în profesia de cadru didactic – n.red.] ridicate și educație inițială completă pentru profesori; examenul de certificare în sine tinde să evalueze cunoștințele teoretice, fără să fie o măsură autentică a competențelor dobândite pe baza experienței practice“, se mai atrage atenția în raport.

Experții europeni scriu că, în România, “indemnizația de merit tinde să-i încurajeze pe profesori să se concentreze mai degrabă pe pregătirea elevilor pentru examene și competiții școlare, decât să-i încurajeze să îmbunătățească performanțelor elevilor cu rezultate slabe sau din medii defavorizate“.

Comisia Europeană precizează că, în România, mai puțin de 30% dintre profesorii de școală au vârste peste 50 de ani (media UE este de 37%) și că, în consecință, “creșterea calității predării implică în primul rând lucrul cu profesorii existenți“.

Mulți profesori români spun că participă la cursuri de formare, “deși conținutul și modul în care sunt susținute cursurile nu sunt percepute ca adaptate suficient la nevoile lor“, notează raportul.

70% dintre profesorii din România spun că participarea la cursuri de dezvoltare profesională continuă este restricționată de costurile mari ale cursurilor, în timp ce media la nivel european este de 44%.

Analiza europeană arată că, din 2017, salariile profesorilor au crescut, în urma aplicării unei noi grile de salarizare în sectorul public.



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?