Primul an al guvernării PSD: investiții sacrificate la sânge, record negativ la fondurile UE

Tudose vs Grindeanu
Tudose vs Grindeanu

Ministerul Finanțelor a anunțat vineri execuția bugetară pentru 2017, primul an al guvernării PSD-ALDE. Executivele Grindeanu și Tudose au sacrificat radical investițiile publice, singurul motor de dezvoltare a infrastructurii, dar și al dezvoltării economice pentru anii următori. Motivul? Ca să nu iasă din chingile de deficit bugetar și să susțină, în același timp, creșterile salariale din sectorul bugetar. Cheltuielile de personal au crescut cu 22% în cursul anului trecut, în timp ce absorbția fondurilor europene a atins un minim istoric.



Anul 2017 s-a încheiat cu un deficit de 24,3 miliarde de lei, respectiv 2,88% din PIB, sub ţinta anuală stabilită de 2,96% din PIB, cu venituri de 251,8 miliarde lei şi cheltuieli de 276,1 miliarde lei, informează MInisterul Finanţelor.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum și pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne și externe, au fost de 26,7 miliarde lei, respectiv 3,2% din PIB, mult sub ținta de la începutul anului când au promis investiții de 34,4 miliarde lei.

Cu un an înainte, în 2016 anul guvernării Cioloș, cheltuielile pentru investiții au fost de 29,5 miliarde de lei, respectiv 3,9% din PIB. Execuția bugetului general consolidat din 2016 s-a încheiat cu un deficit de 2,41% din PIB.

În 2015, ultimul an al guvernării Ponta, cheltuielile pentru investiţii au fost de 41,3 miliarde lei, reprezentând 5,9% din PIB, faţă de 32,7 miliarde de lei în anul 2014.

În 2017, veniturile au fost cu 12,5% mai mari, în termeni nominali, faţă de anul 2016.

Veniturile încasate pe principalele patru bugete componente ale bugetului general consolidat - bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate - colectate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală au reprezentat 100,3% din programul veniturilor administrate de ANAF. S-au înregistrat creşteri faţă de anul trecut la încasările din contribuţiile sociale (cu 10,4 mld. lei, respectiv cu 17,0%), din impozitul pe salarii şi venit (cu 2,4 mld. lei, respectiv cu 8,6%) şi din veniturile nefiscale, care au fost cu 3,8 mld. lei peste cele din 2016 (+21,1%).

Încasările din impozite şi taxe pe proprietate au scăzut cu 9,1% faţă de anul 2016, scăderea fiind determinată, în principal, de eliminarea de la 1 ianuarie 2017 a impozitului pe construcţii speciale.

Guvernele PSD au primit mărunțis de la Bruxelles. 2017, cel mai slab an în absorbția banilor UE

Încasările din alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii au crescut cu 38,1% faţă de anul trecut, creşterea fiind determinată, în principal, de evoluţia încasărilor aferente contribuţiei datorate pentru medicamente, precum şi pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

În ceea ce priveşte veniturile din TVA, comparativ cu anul anterior, se înregistrează o creştere de 3,6% determinată în special de încasările din a doua a parte a anului, în condiţiile în care au fost aplicate măsurile de reducere a cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, măsură care s-a reflectat în încasările din luna februarie 2016, precum şi reducerea din februarie 2017 a cotei standard de TVA de la 20% la 19%.

Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate sunt de 17,1 miliarde lei.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 276,1 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 14,0% faţă de anul 2016.

Cheltuielile de personal au crescut cu 22,0% faţă de anul precedent fiind determinate de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2016.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii şi subvenţii au scăzut faţă de anul 2016 cu 0,7%, respectiv cu 6,1%. Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de anul precedent cu 13,1%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, ajungând la 917,5 lei, şi cu 9% de la 1 iulie 2017 a punctului de pensie, ajungând la 1000 lei, precum şi măsurile ce au fost aprobate în timpul anului 2016 care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale; majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum ẟi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne ẟi externe, au fost de 26,7 miliarde lei, respectiv 3,2% din PIB.

Câți bani au primit guvernele PSD de la UE

Guvernele PSD au primit doar mărunțis de la Bruxelles: anul 2017 pare să fie cel mai slab în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene de după 2012.

Anul 2017 pare să fie cel mai slab în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene de după 2012: numai 3,648 miliarde de euro primite de la Comisia Europeană, potrivit datelor preliminare ale Ministerului Fondurilor Europene, la sfârşitul lunii noiembrie a anului 2017.

În acest fel, cele două guverne PSD care au trecut până acum pe la Palatul Victoria au toate şansele să bifeze un record negativ, după ce la începutul anului, ministrul Finanţelor de la acea vreme anunţa că există garanţia că vor intra în ţară 4,7 miliarde de euro.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?