Preşedintele ceh, Vaclav Klaus, a semnat Tratatul de la Lisabona

 
Foto: europarl.europa.eu
Foto: europarl.europa.eu
Preşedintele ceh, Vaclav Klaus, un eurosceptic, a semnat marţi la Praga Tratatul de la Lisabona, după luni de blocaj, eliminând astfel ultimul obstacol din calea intrării în vigoare a acestui document, care vizează îmbunătăţirea funcţionării Uniunii Europene extinse, relatează AFP.
Anterior, Curtea Constituţională a calificat textul conform legii fundamentale a ţării. "Anunţ că am semnat Tratatul de la Lisabona astăzi (marţi - n.red.), la ora locală 15:00 (16:00 ora României - n.red.)", a declarat preşedintele ceh într-o conferinţă de presă transmisă în direct de televiziunea publică.

"Procesul de ratificare a Tratatului de la Lisabona este la final, premierul (ceh Jan Fischer - n.red.) a contrasemnat la ora locală 17:00 (18:00 ora României)", a declarat şi purtătorul de cuvânt al Guvernului ceh, Roman Prorok.


Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a salutat imediat semnarea de către cehi a Tratatului de la Lisabona, apreciind că astfel a fost înlăturat  şi ultimul obstacol din calea acestui document. Şi premierul britanic Gordon Brown a salutat o "etapă importantă şi istorică" pentru UE.

Conferinţa de presă a şefului statului ceh, organizată la ora locală 16:00 (17:00 ora României), adică la o oră de la semnare, a fost transmisă în direct de televiziunea publică locală CT24.

"Mă aşteptam la această decizie a Curţii Constituţionale şi o respect, deşi o dezaprob fundamental", a spus liderul de la Praga, un eurosceptic. "Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Cehia încetează a mai fi un stat suveran", a adăugat el.

Klaus este ultimul dintre cei 27 de lideri UE care nu semnase acest tratat, ce vizează să îmbunătăţească funcţionarea instituţiilor europene.

După ce a obţinut vineri derogarea de la Carta Drepturilor Fundamentale pe care o cerea, el şi-a luat angajamentul să semneze Tratatul de la Lisabona, după aprobarea Curţii Constituţionale.

La fel ca cele acordate Marii Britanii şi Poloniei, această derogare se referă la Carta Drepturilor Fundamentale, document care figurează ca anexă a tratatului. Aceasta va împiedica, potrivit lui Klaus, orice restituire a bunurilor germanilor sudeţi, confiscate după cel de-al Doilea Război Mondial.

Potrivit preşedintelui Curţii Constituţionale, Pavel Rychetsky, "Tratatul de la Lisabona, în ansamblu (...), nu este în contradicţie cu ordinea constituţională cehă".

După anunţarea acestei decizii, marţi dimineaţă, Rychetsky a criticat ceea ce consideră o tentativă de a transforma Curtea Constituţională într-un "loc al polemicilor fără sfârşit", de către un grup de senatori eurosceptici cehi, autori ai acestui al doilea recurs anti-Lisabona.

Curtea Constituţională a respins încă din 2008 un prim recurs împotriva mai multor articole ale Tratatului de la Lisabona, depus de acelaşi grup de senatori.

Potrivit textelor oficiale, intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona urmează să aibă loc "în prima zi a lunii care va urma după depunerea, la Roma, a instrumentelor de ratificare de către statul semnatar care efectuează ultimul această formalitate", adică la 1 decembrie.

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a declarat vineri că Tratatul de la Lisabona va intra fără îndoială în vigoare în 1 decembrie. În continuare, lideri europeni vor trebui să aleagă primul preşedinte stabil şi "ministrul de Externe" al UE.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?