Presa străină: Viitorul preşedinte trebuie să formeze un guvern care să recâştige încrederea FMI

 
Presa străină
Presa străină
FOTO: ehow.com
Presa internaţională prezintă din diferite unghiuri votul în primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din România, dar în multe articole apare ideea necesităţii ca viitorul preşedinte să contribuie la formarea unui guvern stabil.

Cîştigătorul turului al doilea va trebui să readucă încrederea investitorului în România, zguduită de instabilitate politică şi întârzierea plăţilor de la FMI după destrămarea coaliţiei de centru-stânga, în octombrie. Dar rezultatul strâns lasă deschisă întrebarea cine va câştiga turul al doilea şi cine va avea şansa să numească următorul premier. Niciunul dintre rivali nu a spus pe cine favorizează, scrie Reuters, într-un articol publicat de Forbes sub titlul "Înţelegeri dificile înainte de turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din România" în care sunt prezentate şi câteva scenarii posibile, menţionând rolul de arbitru care îi revine lui Crin Antonescu, cel care promitea electoratului să renegocieze înţelegerile cu FMI, ceea ce ar putea speria investitorii, după cum menţionează analiza.

Financial Times relatează că sondajele efectuate la ieşirea de la urne arată că Băsescu - care s-a concentrat asupra luptei împotriva corupţiei în timpul celor cinci ani de mandat - are 34% din voturi, în timp ce Geoană, un fost ministru de externe tehnocrat şi fost ambasador la Washington, are 31%. Dar mulţi analişti - adaugă cotidianul - se aşteaptă ca susţinătorii lui Crin Antonescu, candidatul liberal plasat pe locul al treilea, să-l sprijine pe Geoană. Financial Times remarcă, de asemenea, sprijinul populaţiei pentru referendumul - fără caracter constrângător - pentru a renunţa la una dintre camerele Parlamentului şi pentru a reduce numărul de parlamentari. Analiştii speră că un preşedinte cu un nou mandat va fi mai bine plasat pentru a da un impuls creării unei coaliţii viabile şi va fi mai capabil să se descurce cu reducerile de cheltuieli cerute de FMI, notează cotidianul financiar britanic.

Băsescu, fost căpitan de vas devenit primar al Bucureştiului, promite să continue lupta împotriva corupţiei, subliniază Financial Times. Deşi aceasta a fost marca primului său mandat, progresele în domeniu au fost limitate. România a fost catalogată recent drept una dintre cele mai corupte trei ţări din Europa, potrivit clasamentului Transparency International. Geoană, fost ministru de externe, promite o alternativă mai consensuală şi mai tehnocrată la stilul politicii de confruntare a lui Băsescu, scrie FT.

La rândul său, cotidianul austriac Kurier titrează că "Următorul preşedinte al României trebuie să pună lucrurile în ordine", accentuând ideea că acel candidat care va câştiga alegerile în turul doi de scrutin va avea responsabilitatea de a "scoate profund afectata ţară din criza de durată cu care se confruntă". Totodată, publicaţia mai remarcă faptul că avantajul lui Traian Băsescu este foarte mic faţă de scorul lui Mircea Geoană, anunţându-se o cursă foarte strânsă la 6 decembrie. "Băsescu ar putea să îşi prelungească 'contractul de muncă' cu încă cinci ani cu ajutorul carismei sale şi a a imaginii sale de om care rezolvă orice situaţie.

Băsescu poate obţine puncte şi datorită faptului că este apropiat de oamenii de rând şi că a promis să lupte împotriva corupţiei. Cu un ton populist, Băsescu reuşeşte întotdeaună să distragă atenţia de la firea sa intrigantă. Tocmai această predispoziţie a sa a dus la cea mai recentă criză politică internă", evocă Kurier imaginea lui Băsescu, amintind de faptul că, în timp ce problemele ţării sunt uriaşe, preşedintele refuză să numească premierul dorit de majoritatea parlamentară.

Kurier consideră, în plus, că problemele ţării ar putea fi mai lesne rezolvate de Mircea Geoană. "Mircea Geoană a fost ambasador al României în SUA şi ministru de externe. Numele său nu este legat direct de niciun scnadal de corupţie. Totuşi, legăturile familiei şi ale partidului său cu fostul regim comunist ar putea să reprezinte un dezavantaj la alegerile din 6 decembrie", subliniază totuşi Kurier.

Ziarul austriac Der Standard titrează că "Alegerile prezidenţiale din România au fost marcate de incidente", partidele reproşându-şi unele altora fraudarea alegerilor. De altfel, publicaţia scrie că alegerile au fost monitorizate de observatori ai OSCE, care, în observaţiile lor preliminare din timpul campaniei, ar fi semnalat unele "nereguli". Der Standard detaliază în acest context metoda "turismului electoral", care este facilitată şi de "secţiile speciale de vot", unde s-ar putea practica votul dublu.

Associated Press subliniază să alegerile prezidenţiale, care au vizat să ajute România să iasă din criza politică şi economică, nu au reuşit duminică să aducă un câştigător, primii doi candidaţi urmând să se înfrunte într-un al doilea tur de scrutin, luna viitoare. Dacă exit-pollurile vor fi confirmate de rezultatele oficiale, ce urmează să fie anunţate luni, preşedintele de centru Traian Băsescu va candida împotriva fostului ministru de externe Mircea Geoană, la 6 decembrie. O serie de informaţii despre posibile fraude au circulat duminică, în condiţiile în care mult mai mulţi alegători decât normal au votat în cele 3.500 de secţii speciale, afirmă AP, precizând că peste 430.000 de persoane şi-au exprimat opţiunea în astfel de secţii, potrivit Biroului Electoral. Agenţia menţionează că sunt martori care au declarat că au fost aduşi alegători cu microbuzele după ce votaseră şi în altă parte.

Cotidianul italian Il Messaggero afirmă că bilanţul zilei electorale este reprezentat de o prezenţă redusă la urne şi de sesizări privind nereguli. Anunţând rata de participare de la ora 19.00 (49,97%), ziarul precizează că MAE a înregistrat cele mai mari prezenţe în străinătate în Republica Moldova, Italia, Spania, Belgia şi Franţa. Il Messaggero o citează  pe Livia Rusu, consilier la biroul pentru afaceri europene al Ambasadei României în Italia şi soţia ambasadorului Răzvan Victor Rusu, care a declarat că în prezent comunitatea română din Italia este cea mai numeroasă din străinătate, cu circa 800.000 de persoane.

Sub titlul "Bucureştiul votează ieşirea din criză", Il Sole 24 Ore apreciază că necesitatea de a ieşi cât mai repede din criza economică şi de a pune în mişcare ciclul creşterii este posibil să fi determinat un număr mai mare de români să pună capăt prezenţei scăzute obişnuite la urne - întotdeauna sub 40% - şi să se prezinte în masă, la sediile din ţară şi cele 290 din străinătate (dintre care cele mai multe, 55, în Italia), pentru a alege noul preşedinte al României. Cotidianul califică aceste alegeri drept decisive, la 20 de ani de la căderea comunismului, în condiţiile în care Constituţia română atribuie Preşedinţiei puteri executive după modelul francez.

La Repubblica prezintă rezultatele exit-pollurilor şi portretele pe scurt ale primilor doi clasaţi. Astfel, ziarul de mare tiraj relatează că Traian Băsecu, preşedintele în exerciţiu, candidează pentru un al doilea mandat de cinci ani, susţinut de Partidul Democrat Liberal (care formează şi guvernul minoritar). Fost comandant de marină, ministru al transporturilor, deputat şi primar al Bucureştiului între 2000 şi 2004, el l-a învins la precedentele alegeri prezidenţiale, din decembrie 2004, pe fostul premier social-democrat Adrian Năstase. Popularitatea sa a scăzut, în special în ultimul an, pe fondul crizei economice şi a acuzaţiilor de nepotism, după alegerea fiicei sale, Elena, europarlamentar, potrivit cotidianului.

Mircea Geoană, în vârstă de 51 de ani, preşedinte al Senatului, diplomat de carieră, fost ambasador în SUA (1996-2000) şi fost ministru de externe (2000-2004), a mai pierdut deja o dată în faţa lui Băsescu, la alegerile pentru Primăria capitalei, în 2004, scrie La Repubblica. Ales în 2005 lider al social-democraţilor, cu promisiunea de a-i reforma, nu a reuşit să se debaraseze de corupţi şi de exponenţi ai fostului regim comunist, precum fostul preşedinte Ion Iliescu, afirmă cotidianul, precizând că, din acest motiv, Geoană este calificat de adversari drept o marionetă.  

RTL Info notează că rata de participare la primul tur al alegerilor prezidenţiale române a fost de 53,52%, un nivel mai bun decât aşteptat. De asemenea, televiziunea belgiană anunţă pe site că 50,16% dintre alegători au votat pentru referendumul convocat de preşedintele Traian Băsescu, pentru reducerea numărului de parlamentari şi crearea unui legislativ unicameral, ceea ce validează consultarea.  RTL Info îl citează pe Băsescu, care a declarat că 85% dintre alegători au aprobat ideea unei reduceri a numărului de parlamentari şi 76% s-au pronunţat pentru o singură cameră. Site-ul anunţă şi că, potrivit exit pollurilor, preşedintele în exerciţiu şi liderul social-democrat intră în al doilea tur de scrutin.

Şi RFI precizează că Băsescu (centru-dreapta) şi adversarul său social democrat Mircea Geoană se vor înfrunta la 6 decembrie. Postul de radio francez subliniază că mulţi observatori se temeau că rata de participare va fi foarte mică, din cauza crizei politice şi economice din ţară, dar aceasta a depăşit aşteptările - 55%. France 2, care anunţă rezultatele sondajelor la ieşirea de la urne, aminteşte că alegerile vizau să clarifice peisajul politic şi să dea un nou elan reformelor, aflate în prezent într-un punct mort, după căderea guvernului Emil Boc.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?