"Mulţi reprezentanţi ai instituţiilor europene spun neadevăruri despre Polonia. Ei mint când spun că schimbările din Polonia duc la încălcarea principiilor statului de drept, în timp ce noi întărim regulile democraţiei", a afirmat Duda, într-un interviu, la postul privat Polsat.
AFP arată că preşedintele polonez a acordat respectivul interviu la puţin timp după ce a anunţat, în cursul după-amiezii, că a decis să promulge două reforme ce fac obiectul unor divergenţe cu Bruxelles-ul, una privind Curtea Supremă, iar cealaltă Consiliul Naţional al Magistraturii, garant al independenţei judecătorilor.
El a afirmat că "nu înţelege" decizia Comisiei Europene de a lansa procedura de activare a articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene contra Poloniei.
"Este o decizie pur politică. Ea nu are nimic în comun cu un element de fond. (...) Soluţiile pe care le-am adoptat în Polonia nu diferă de ceea ce există în mai multe ţări europene. Dimpotrivă, aş spune că soluţiile noastre sunt mult mai democratice", a susţinut Andrzej Duda.
"Din nefericire, cred că există multă ipocrizie în acţiunile Uniunii Europene. Regret să o spun, dar este ceea ce cred", a arătat el.
Întrebat de mai multe ori de jurnalista Polsat asupra unor elemente ale reformelor percepute ca nefiind conforme cu Constituţia în vigoare, Duda a respins aceste critici, afirmând în acelaşi timp că prima sa motivaţie este de a-şi îndeplini programul electoral şi a răspunde aşteptărilor polonezilor care doresc o reformă radicală a justiţiei.
Preşedintele polonez, Andrzej Duda, a promulgat miercuri două legi controversate prin care se sporeşte controlul puterii executive asupra sistemului judiciar, sfidând practic decizia luată cu câteva ore înainte de Comisia Europeană de a lansa procedura de activare a articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene contra Poloniei, a transmis anterior Reuters.
''Am luat decizia de a semna aceste legi'', a afirmat Duda, într-o declaraţie televizată.
Cele două legi, adoptate de parlamentul polonez săptămâna trecută, se referă la Curtea Supremă şi la Consiliul Superior al Magistraturii, iar forma în care au fost adoptate şi promulgate este cea prezentată în septembrie de preşedintele Duda, care s-a opus prin veto, în luna iulie, versiunilor lor iniţiale.
Duda criticase rolul important pe care forma iniţială a celor două legi îl acorda ministrului justiţiei, care în Polonia este şi procuror general.
Comisia Europeană a decis miercuri să lanseze procedura de activare a articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene, articol ce prevede cazurile în care un stat membru poate fi privat de dreptul de vot în Consiliu, în legătură cu temerile privind statul de drept în Polonia. Această procedură este declanşată atunci când se constată că un stat membru se află în riscul de încălcare gravă a valorilor UE şi ea poate duce la sancţiuni contra ţării respective. Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat că executivul UE ''nu a avut altă opţiune'' decât declanşarea procedurii de activare a articolului 7. El a adăugat că Polonia are la dispoziţie trei luni pentru a pune în practică recomandările Comisiei Europene.
Într-o primă fază, precum cea declanşată miercuri de CE, articolul 7 permite ''a se constata existenţa unui risc clar de încălcare gravă'' a statului de drept într-un stat membru, cu votul a cel puţin 22 de ţări din UE. Eventualele sancţiuni, aşa cum este retragerea dreptului de vot, nu pot interveni decât într-o fază ulterioară, care presupune un vot cu unanimitate al statelor membre (cu excepţia ţării vizate).
La scurt timp după ce a preluat puterea la Varşovia, în octombrie 2015, Partidul Lege şi Justiţie a iniţiat o serie de reforme în sistemul judiciar considerate de Comisia Europeană drept o ameninţare pentru statul de drept.
