Autor al volumelor „Jurnal de sex" şi „Poemul invectivă", avangardistul Geo Bogza a fost închis de două ori pentru „pornografie", fiind coleg de celulă la Văcăreşti cu celebrul criminal Berilă. Printre acuzatorii lui Bogza s-a numărat Nicolae Iorga.
Scriitor, jurnalist, poet, teoretician al avangardei, prahoveanul Geo Bogza (s-a născut la Blejoi, lângă Ploieşti) a avut, ca de altfel şi opera sa, un parcurs contestat şi paradoxal, care a oscilat între genialitate, nesupunere şi protest faţă de mentalităţile epocii în tinereţe, până la convenţional şi „poezie de casă" în socialism şi dizidenţă după Revoluţie.
În semn de protest, în 1933, Bogza publică volumul „Poemul invectivă" („cu amprentele digitale ale autorului" - în interior, în stânga paginii de titlu, acestea sunt chiar reproduse), unanim apreciată ca un manifest ironic şi sarcastic împotriva tabuurilor, clişeelor şi conformismului şi un gest de revoltă al scriitorului avangardist la adresa poeziei comune, uşoare.
Bogza scria în apărarea sa: „Cartea mea nu este sub nicio formă pornografie, dar este un atentat de un milion de ori mai periculos împotriva ordinei şi a liniştii confortabile a lumii", potrivit sursei citate.
Este arestat şi ajunge în închisoarea Văcăreşti în 1934, dar şi în 1937 (pentru şase zile), tot în urma unei campanii a „moralităţii" şi tot pentru „Poemul invectivă".
Fragment din „Poem ultragiant“, volumul „Poemul invectivă“ care i-a adus închisoarea lui Bogza
