Grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor a sesizat, vineri, Curtea Constituţională în legătură cu Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.4/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal.
Deputaţii PNL susţin, în obiecţia de neconstituţionalitate, că prin adoptarea acestei ordonanţe Guvernul a schimbat regimul juridic care este aplicat contractelor individuale de muncă part-time.
"În opinia noastră, prin soluţia normativă aleasă, Guvernul României a modificat regimul juridic aplicabil contractelor individuale de muncă cu timp parţial. Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. I din Ordonanţa Guvernului României nr.4/2017, cu referire la art.140 alin.(2) din Legea nr.227/2015 Codul Fiscal, contractelor individuale de muncă cu timp parţial sau cu plata în acord al căror nivel „este sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului venitul luat în calcul la determinarea bazei lunare de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajatori sau persoanele asimilate acestora, este salariul minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună, în care contractul a fost activ”", precizează liberalii în textul sesizării transmise CCR.
Totodată, PNL susţine că ordonanţa Guvernului avea caracter ordinar, iar regimul juridic fiscal care este aplicat contractelor individuale de muncă este reglementat printr-o lege cu caracter organic. Prinrşi din acest motiv nu putea modifica normele pri cu caracter organic.
Regimul juridic fiscal aplicabil contractelor individuale de muncă este reglementat prin dispoziţiile Legii nr.227/2015 - Codul Fiscal-, lege cu caracter organic. Norma care formează obiectul de reglementare al Ordonanţei Guvernului României nr.4/2017 conţinută în Codul Fiscal la articolul 140, se află în legătură directă cu dispoziţiile art.103 – 107 din Legea nr.53/2003 - Codul Muncii-. Conform art.106 din Codul Muncii, lege cu caracter organic „(1)Salariatul încadrat cu contract de muncă cu timp parţial se bucură de drepturile salariaţilor cu normă întreagă, în condiţiile prevăzute de lege şi de contractele colective de muncă aplicabile.
(2)Drepturile salariale se acordă proporţional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru”, normă specială subscrisă normei generale de la art.10 din Codul Muncii care dispune: „Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu”. Stabilirea de contribuţii de asigurări sociale aplicabile salariului aflat în plată în cuantum diferenţiat prin prevederile art. I din Ordonanţa Guvernului nr.4/2017 cu referire la art.140 alin.(2) din Codul Fiscal, pentru salariaţii care prestează o activitate în temeiul unui contract individual de muncă cu timp parţial sau în acord în raport cu salariaţii care prestează o activitate în temeiul unui contract individual de muncă cu durată normală de lucru afectează cuantumul salariului ca element esenţial al contractului individual de muncă. Cuantumul salariului stabilit între părţile la contractul individual de muncă este parte a unui element esenţial al acestui tip de contract şi, pe cale de consecinţă, orice modificare a acestuia prin normă legală se poate realiza numai prin reglementări având aceiaşi forţă juridică cu normele juridice care sunt modificate, expres sau implicit, respectiv normele Codului Fiscal (art.140) cât şi Codul Muncii (art.106), norme juridice cu caracter organic.
Conform Legii nr.161/2017 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, Ordonanţa Guvernului României nr.4/2017 are caracter ordinar. Prin urmare, având caracter ordinar, dispoziţiile ordonanţei de urgenţă în cauză nu puteau modifica norme cu caracter organic conform argumentelor de mai sus.
"Evidenţiem, aşadar, încălcarea dispoziţiilor art.115 alin. (1) din Constituţia României: „Parlamentul României poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice", precizează parlamentarii PNL în textul sesizării.
Liberalii mai argumentează că Legea de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr.4/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal încalcă dispoziţiile Constituţiei, "sub aspectul nerespectării principiului securităţii juridice, situaţie dedusă din încălcarea de către Guvernul României a Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică în cadrul procesului de adoptare a Ordonanţei de Guvern nr.4/2017".
"Suprataxarea unei singure categorii de salariaţi, în condiţiile în care contribuţiile sociale plătite de angajator pentru salariul angajatului său se reflectă în cuantumul salariului net plătit acestuia din urmă nu poate reprezenta un demers legislativ legitim în raport cu scopul declarat pentru adoptarea actului normativ. Din această perspectivă este legitimă raportarea măsurii legislative criticate direct la afectarea unui element esenţial al contractului individual de muncă, în speţă salariul care reprezintă contraprestaţia angajatorului la activitatea depusă de salariat", potrivit sursei citate.
În plus, susţin liberalii Legea criticată încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor români.
"Din perspectivă constituţională, apare ca transgresând art.16 alin.(1) din Constituţia României orice dispoziţie legală care instituind un tratament diferit între persoane care au acelaşi statut social, în cazul de faţă acela de salariaţi, nu are o justificare obiectivă şi raţională. În mod evident, excluderea salariaţilor care desfăşoară activitate cu timp parţial sau în acord a căror salariu se situează sub cuantumul salariului minim brut pe economie de la regimul fiscal referitor la contribuţiile sociale aplicat celorlalţi salariaţi din România nu poate fi justificată prin necesitatea asigurării unui cuantum crescut al contribuţiei de asigurări sociale pentru realizarea dreptului viitor la pensie deoarece sistemul de pensii în România nu se constituie în mod esenţial pe principiul contributivităţii, ci are ca fundament principiul solidarităţii care determină ca prestaţia pentru pensiile aflate astăzi în plată să fie asigurată din contribuţiile actuale de asigurări sociale.
Prin urmare, realizarea dreptului viitor la pensie pentru persoanele care îşi desfăşoară activitatea cu tip parţial sau în acord şi nu realizează venituri la nivelul salariului minim brut pe economie va fi asigurată din contribuţiile de asigurări sociale plătite la momentul împlinirii de către cei în cauză a vârstei de pensionare. Apare ca iraţională justificarea scopului actului normativ pe motivul protecţiei sociale a acestei categorii de persoane atât timp cât prestaţia socială va depinde de contribuţiile pentru asigurări sociale care vor fi colectate la momentul îndeplinirii de către acestea a condiţiilor de pensionare. Această situaţie aşează categoria descrisă mai sus într-o situaţie discriminatorie, de excludere de la realizarea dreptului de a beneficia de un salariu în cuantum mai mare rezultat din aplicarea unei contribuţii sociale în cuantum egal cu cel aplicat celorlalţi salariaţi din România", conchide textul PNL.
