Tăierile de la Pilonul II de pensii, contestate la Avocatul Poporului. Ciorbea: "Lucrăm din plin"

Diminuarea contribuției la Pilonul 2 de pensii a ajuns azi la Avocatul Poporului. PNL a depus, la ora 13, o sesizare prin care cere Curții Constituționale să declare prevederea neconstituțională.



Diminuarea contribuției la Pilonul 2 de pensii a ajuns luni la Avocatul Poporului, după ce PNL a depus o sesizare prin care cere Curții Constituționale să declare prevederea neconstituțională.

UPDATE. Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a făcut declarații de presă după întâlnirea cu delegația PNL:

"Am primit o altă sesizare, aceasta se referă la OUG 82/2017, spre deosebire de cea referitoare la OUG 79 (legat de "revoluția fiscală" - n.red.). Desigur, există o legătură importantă între cele două ordonanțe. În cadrul scurtei discuții cu reprezentanții PNL, mi-au transmis motivele pentru care, în opinia dânșilor, ar fi vorba de elemente de neconstituționalitate. Vom face în cel mai scurt timp o analiză. Am solicitat documente suplimentare referitor și la cealaltă sesizare. Lucrăm din plin", a declarat Victor Ciorbea.

PNL solicită Avocatului Poporului să atace la Curtea Constituţională OUG nr. 82/2017, prin care este diminuată contribuţia la Pilonul 2 de pensii, afimând că încalcă prevederile constituţionale referitoare la dreptul de proprietate şi dreptul la pensie..

Sesizarea a fost depusă la Avocatul Poporului de către purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Dancă, alături de preşedintele Comisiei juridice a PNL, deputatul Ioan Cupşa, şi preşedintele Comisiei de muncă a PNL, deputatul Mara Calista.

PNL afirmă că OUG 82/2017 prin care este diminuată contribuţia la Pilonul 2 de pensii, „încalcă prevederile constituţionale referitoare la dreptul de proprietate şi dreptul la pensie".

Mai jos textul sesizării PNL, înaintată Avocatului Poporului, pentru sesizarea CCR cu privire la OUG 82/2017:

"Stimate domnule Avocat al Poporului,

În ședința de Guvern din 8 noiembrie a.c. a fost adoptată Ordonanța de urgență nr. 82 /2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative, ordonanță prin care se modifică Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările ulterioare, Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 482 din 18 iulie 2007, cu modificările și completările ulterioare; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor și Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune.

Guvernul a motivat adoptarea acestei ordonanțe de urgență „întrucât Programul de guvernare 2017—2020 conține prevederi referitoare la adoptarea, în anul 2018, a unor măsuri privind majorarea valorii punctului de pensie pentru pensionarii sistemului public de pensii și a indemnizației sociale pentru pensionari, dat fiind că la fundamentarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat este necesar ca aceste măsuri să fie aprobate prin acte normative, luând în considerare reglementările din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora majorările anuale ale valorii punctului de pensie prevăzute de lege reprezintă praguri minime, urmând ca valori superioare ale punctului de pensie să poată fi stabilite prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat, întrucât politica bugetară trebuie să respecte anumite angajamente în ceea ce privește deficitul bugetar și să fie în deplin acord cu noile modificări legislative din domeniul fiscal care conduc la menținerea în valoare absolută a veniturilor acumulate în conturile individuale ale participanților la pilonul II de pensii, dat fiind grupul-țintă căruia i se adresează, și anume pensionarii sistemului public de pensii, participanții la fondurile private de pensii, părinții activi pe piața muncii și categoriile defavorizate ale populației, luând în considerare că măsurile de protecție socială propuse au consecințe pozitive pentru beneficiarii sistemului public de pensii din România și sunt menite să vină în sprijinul populației, atât prin majorarea unor drepturi sociale acordate, cât și prin menținerea unora, fără a periclita bunăstarea socială a acestora, potrivit Legii asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare, cuantumul beneficiilor de asistență socială se stabilește în raport cu indicatorul social de referință a cărui valoare este prevăzută de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, beneficiile de asistență socială, inclusiv alocațiile pentru copii, ajutoarele sociale sau prestațiile destinate persoanelor cu dizabilități sunt stabilite în raport cu indicatorul social de referință, singurul beneficiu care nu are această raportare fiind constituit de indemnizația pentru creșterea copilului prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare, întrucât în acordarea beneficiilor de asistență socială este necesar să existe un mod unitar de abordare și o corelare cu măsurile din domeniul ocupării, astfel încât beneficiile de asistență socială să nu determine un grad ridicat de dependență al beneficiarilor, având în vedere cele prezentate anterior, se impune și corelarea cuantumului minim al indemnizației pentru creșterea copilului cu celelalte beneficii de asistență socială și raportarea acesteia la indicatorul social de referință

Întrucât prin Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune a fost instituit un nou beneficiu de asistență socială prin consolidarea ajutorului social, a alocației pentru susținerea familiei și a ajutorului pentru încălzirea locuinței, iar aplicarea acestuia, propusă din aprilie 2018, depinde de realizarea Sistemului național informatic al asistenței sociale și de capacitatea autorităților administrației publice locale de a asigura prelucrarea informatică a datelor privind solicitanții și verificarea criteriilor de eligibilitate, deoarece din punct de vedere administrativ atât la nivel central, cât și la nivel local nu pot fi finalizate procedurile de implementare și având în vedere că noile drepturi nu vor putea fi acordate în condițiile în care cele anterioare vor înceta de drept, pentru a nu se crea probleme sociale ce afectează aproximativ 600.000 familii și persoane singure beneficiare este imperios necesară modificarea termenului de aplicare a Legii nr. 196/2016

Având în vedere că prevederile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prevăd majorarea drepturilor salariale cu 25%, începând cu data de 1 ianuarie 2018, pentru întreg personalul plătit din fonduri publice, și ținând cont de necesitatea asigurării unui tratament nediscriminatoriu între categoriile de personal din sectorul bugetar, se impune abrogarea alin. (2) al art. 31 din Legea nr. 223/2015. Totodată, este de precizat că neadoptarea acestei măsuri ar avea un impact negativ asupra bugetului general consolidat pe anul 2018

Având în vedere că legislația națională obligă la inițierea negocierii colective doar la angajatorii cu peste 21 de salariați, prin prezenta ordonanță de urgență se asigură cadrul normativ necesar pentru stimularea negocierii colective la nivel de unitate pentru toate categoriile de angajatori, indiferent de numărul de salariați

Astfel, pentru aplicarea ultimelor modificări ale Codului fiscal se propune eliminarea restricțiilor în ceea ce privește inițierea negocierii colective în vederea încheierii contractelor colective de muncă, introducându-se totodată derogări de la termenele și condițiile de reprezentativitate prevăzute de actuala reglementare.

În lipsa adoptării prezentului act normativ interesele angajatorilor cu mai puțin de 21 de salariați ar fi prejudiciate prin imposibilitatea inițierii negocierii colective la nivel de unitate, afectând astfel atât drepturile și obligațiile angajatorilor, cât și pe cele ale salariaților.

Se creează premisele flexibilizării condițiilor de reprezentativitate solicitate la negocierea contractelor colective de muncă prin introducerea federațiilor sindicale reprezentative la nivelul sectorului de activitate și al confederaților reprezentative la nivel național, împreună cu reprezentanți ai salariaților".

Articole recomandate


Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?