"Nu este normal să asigur supravieţuirea sistemului sanitar actual, în condiţiile în care oricum trebuie să medicul, altfel rişti să chemi popa", a precizat, pe site-ul petitieonline.ro, unul dintre semnatarii petiţiei.
Ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, a precizat recent că, dacă peste 50%
dintre români nu sunt de acord cu introducerea tichetelor de sănătate,
această măsură nu va fi aplicată împotriva voinţei populaţiei. Astfel,
Ministerul Sănătăţii efectuează sondaje lunare, până în septembrie.
Dacă mai puţin de jumătate dintre români se vor pronunţa împotriva
tichetelor, acestea vor fi utilizate începând cu 1 septembrie.
Tichetul pentru sănătate desemnează contribuţia personală a pacientului
la plata serviciilor de sănătate, a medicamentelor şi a dispozitivelor.
Acesta se va aplica în medicina primară, la medicul de familie, la
medicul specialist şi în spitale, însa nu şi pentru asistenţa medicală
de urgenţă, potrivit ministrului Sănătăţii.
Tichetul va reprezenta o sumă de bani, în limita a cel mult 600 de lei
pe an, pe care pacientul o va plăti la unităţile sanitare pentru
anumite servicii medicale, inclusiv consultaţii, spitalizări, analize
de laborator şi alte investigaţii. Excepţie face asistenţa medicală de
urgenţă, unde serviciile rămân gratuite. Dacă, însă, un pacient se
prezintă la Urgenţă, iar acolo se va constata, ulterior, că respectivul
caz nu reprezinta, de fapt, o urgenţă medicală, el va trebui să
plătească pentru serviciile de 20 de lei.
Categoriile defavorizate vor fi protejate, fiind scutite de la plata
tichetelor. Astfel, persoanele asistate social, pensionarii cu mai
puţin de 700 de lei pe lună, şomerii, tinerii sub 18 ani şi persoanele
cu handicap nu vor plăti tichete pentru sănătate. Suma anuală a
contribuţiilor pentru aceste categorii, care trebuie susţinută din
fonduri publice, este estimată la 550 de milioane de lei.
Potrivit estimărilor Ministerului Sănătăţii, un pacient va avea, în
medie, o contribuţie personală prin tichete de 350 de lei pe an. Suma
reprezintă contravaloarea a circa 2 episoade de spitalizare continuă,
2 spitalizări de câte o zi, 6-8 vizite la medicul de familie, 4 vizite
la medicul specialist, o vizită la domiciliu, 10 analize de
laborator, o investigatie radiologică şi o investigaţie de înaltă
performanţă.
Intervenţiile chirurgicale şi analizele în spitale vor rămâne gratuite,
în sensul că ele se acoperă integral din contribuţiile la asigurările
de sănătate. În spital, pacientul va plăti suplimentar prin tichetul
pentru sănătate doar pentru internare, şi nu mai mult de 50 de lei pe
un episod de internare care presupune mai mult de două zile, indiferent
de durată. În spital se vor mai plăti şi eventuale investigaţii de
înaltă performanţă, însă nu mai mult de 200 de lei - cât va costa
pacientul o investigaţie de înaltă tehnologie precum un RMN cu
substanţă de contrast.
Odată cu introducerea tichetelor, prezenţa medicului de familie la
cabinet va fi de şapte ore/zi, concomitent cu încurajarea vizitelor la
domiciliu, care vor fi acoperite parţial din fonduri publice, spre
deosebire de situaţia actuală, în care vizitele în afara programului de
lucru sunt suportate integral de pacient.
Ministrul Sănătăţii estimează că, în urma introducerii sistemului de
tichete, vor fi colectate de la populaţie peste 700 de milioane de lei.
Fondurile rezultate din tichetele pentru sănătate vor rămâne la
furnizorul de servicii, adică la personalul medical şi la spitale. Din
aceste sume se vor putea suplimenta atât fondurile pentru investiţii,
cât şi veniturile personalului medical.
