"Sesizarea de neconstituționalitate pe care o adresăm CCR are practic, două capete de cerere. Primul: solicităm constatarea neconstituționalității art. 173 din Regulamentul Senatului, care stipulează că Senatul hotărăște asupra cerererii. E vorba de cererea de arestare preventivă, pe reținere sau pe percheziție, Senatul hotărăște asupra cererii cu voturi secrete, cu majoritatea membrilor săi. Al doilea capăt de cerere este acela prin care cerem CCR să constate neconstituționalitatea deciziei Senatului, privitor la rezultatul votului în cazul Șova și să decidă că s-a întrunit numărul necesar de voturi pentru aprobarea cererii formulate de Ministerul Justiției, numărul necesar de voturi care e stabilit în conformitate cu art 76 alineatul 2, din Constituție, cares stipulează că hotărârile Camerei Deputaților și ale Senatului se adoptă cu majoritatea deputaților, respectiv senatorilor prezenți", a declarat Ludovic Orban.
Klaus Iohannis contestă la CCR votul pentru Dan Șova
Președintele Klaus Iohannis sesizează CCR, pentru votul din cazul blocării arestării lui Dan Șova, se arată într-un comunicat al Adminsitrației Prezidențiale. Iohannis a trimis joi președintelui Curții Constituționale a României, Augustin Zegrean, o cerere de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎCCJ, CSM și Parlament cu privire la omisiunea Camerei Deputaților și Senatului de a pune în acord dispozițiile legale cu Constituția în ceea ce privește majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviințare a cererilor de reținere sau arestare a unui parlamentar, referirea fiind făcută la respingerea arestării senatorului Dan Șova.
”Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a trimis joi, 26 martie a.c., preşedintelui Curţii Constituţionale, domnul Augustin Zegrean, o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.
În comunicat se precizează că în cazul lui Dan Șova nu au fost respectate prevederile Constituției, în timp ce la senatorul Darius Vâlcov și deputatul Theodor Nicolescu au fost respectate prevederile din articolul 76:
”În conformitate cu prevederile Art. 72 alin. (2) din Constituție, republicată, cele două Camere ale Parlamentului au fost sesizate de ministrul Justiției, potrivit legii, cu cereri de încuviințare a reținerii și/sau arestării preventive a unor deputați și senatori în dosare ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție. La data de 25 martie a.c., pe ordinea de zi a Camerei Deputaților a fost înscrisă cererea de încuviințare a reținerii și arestării preventive a deputatului Theodor-Cătălin Nicolescu aprobată cu 174 de voturi pentru și 99 de voturi împotrivă, hotărârea fiind adoptată în conformitate cu prevederile Art. 76 alin. (2) din Constituție”
La aceeași dată, pe ordinea de zi a Senatului au fost înscrise două cereri de încuviințare a reținerii și arestării preventive pentru doi senatori, respectiv pentru Darius Bogdan Vâlcov și Dan-Coman Șova. Supusă la vot, cererea referitoare la domnul Darius Bogdan Vâlcov a întrunit 97 de voturi pentru și 48 de voturi împotrivă, 5 fiind anulate, iar hotărârea a fost adoptată în conformitate cu prevederile Art. 76 alin. (1) din Constituție; supusă la vot, cererea referitoare la domnul senator Dan-Coman Șova a primit 79 de voturi pentru, 67 de voturi contra și 5 anulate și, motivat de faptul că nu a întrunit voturile senatorilor, această cerere a fost respinsă.
În comunicat se mai precizează că aplicarea diferită a normelor legale și a regulamentelor referitoare la majoritatea necesară încuviințării acestor cereri a creat un statut juridic diferențiat între deputați și senatori:
”Aplicarea diferită a normelor legale și regulamentare referitoare la majoritatea necesară încuviințării acestor cereri a creat un statut juridic diferențiat între deputați și senatori, fapt ce contravine prevederilor Art. 69-72 coroborate cu cele ale Art. 65 alin. (2) lit. j) și ale Art. 73 alin. (3) lit. c) din Constituție, republicată, ce consacră un statut nediferențiat deputaților față de senatori. În mod concret, în timp ce la Camera Deputaților, asupra cererilor de încuviințare a reținerii și/sau arestării preventive a unor deputați s-a hotărât, potrivit Art. 195 alin. (8) din Regulament, cu votul majorității deputaților prezenți, la Senat, asupra cererilor de încuviințare a reținerii și/sau arestării preventive a unor senatori s-a hotărât, potrivit Art. 173 din Regulamentul Senatului, cu votul majorității senatorilor. În acest mod, una dintre cererile menționate a fost respinsă de Senat, pe motiv că acestea nu au întrunit numărul de voturi necesare adoptării”, se mai arată în comunicat.
