Analiza compoziţiei chimice a rocilor din lanţul de insule norvegiene Svalbard, arată un nivel surprinzător de scăzut al unui izotop de oxigen.
Nivelul redus al acestui izotop este legat de nivelul ridicat al dioxidului de carbon din atmosferă, iar noile informaţii sugerează că Pământul ar fi putut avea de la 300 la 1.000 de ori mai mult CO2 decât în prezent.
O atmosferă atât de bogată în CO2 ar putea fi respirabilă, la standardele actuale, dar ar fi adus cu ea limite ale dezvoltării vieţii aşa cum o ştim noi.
Liderul studiului, Huiming Bao, de la Louisiana State University, alături de colegii săi, este de părere că această descoperire susţine teoria Pământului ca glob de zăpadă, care spune că acumularea zăpezii şi gheţurilor la nivel global a atins la un moment dat un prag ce a condus la milioane de ani de gheţuri pe Pământ.
Cei mai mulţi oameni de ştiinţă sunt de părere că Pământul ar fi putut să iasă din această perioadă abia după zece milioane de ani, sau mai mult, după ce CO2 atmosferic a crescut suficient încât să topească gheţurile.
Dar Bao precizează că nu există nicio dovadă directă pentru nivelul de CO2, şi este posibil ca descoperirile echipei să fie legate de o interacţiune ciudată între atmosferă şi biosferă.
Bao şi colegii săi au analizat un compus denumit sulfat, preluat din roci datate ca fiind din era neoproterozoică, care a durat de acum un miliard de ani până acum 542 de milioane de ani.
Sulfatul se formează când un atom de sulf se combină cu patru atomi de oxigen. Molecula completă este foarte stabilă, ceea ce face din sulfat un instrument foarte folositor pentru aflarea tipurilor de atomi de oxigen existenţi în momentul formării sulfatului.
Bao şi colegii săi au mai studiat înainte un sulfat dintr-un mineral din sudul Chinei şi din Vestul Africii, ce data din aceeaşi perioadă. Aceste roci arătau şi ele un nivel foarte scăzut de O-17, izotopul de oxigen cercetat.
Având în vedere că s-a înregistrat în mai multe zone din lume un nivel scăzut, s-a ajuns la concluzia că a existat un fenomen la nivel global.
Iar geofizicianul Raymond Pierrehumbert, de la University of Chicago, a precizat că rezultatele subliniază o "ciudăţenie neoproterozoică", întrucât există multe semnături geochimice ciudate care indică faptul că climatul de acum este radical diferit de ceea ce a fost înainte, informează National Geographic.
Oamenii de ştiinţă nu ştiu ce a cauzat scenariile de tipul glob de zăpadă din trecut, dar au idei despre ce ar putea să cauzeze o astfel de perioadă glaciară în viitor: armele nucleare sau un impact catastrofal cu un asteroid. O astfel de stare nu ar fi favorabilă vieţii.
O atmosferă "extraterestră" a dezgheţat la începuturi Pământul
