Neagu Djuvara a încetat din viață la 101 ani

adevarul.ro
adevarul.ro
adevarul.ro

Neagu Djuvara a încetat din viață la 101 ani. Djuvara a decedat la spital din cauza pneumoniei. Cunoscut ca istoric, diplomat, filozof, jurnalist şi romancier, Djuvara a fost una dintre cele mai îndrăgite personalităţi culturale ale României, apreciat pentru spiritul său viu, pentru eleganţa şi pentru erudiţia sa.



Neagu Djuvara s-a născut la 18 august 1916 (S.N. 31 august 1916) la Bucureşti într-o familie aristocrată. Tatăl, Marcel Djuvara, era dintr-o familie de aromâni din zona Pindului stabiliţi în Ţările Române la sfârşit de secol XVIII. A fost şef de promoţie la Politehnica din Berlin-Charlottenburg în 1906, apoi căpitan de geniu în armata română şi a murit în cursul marii epidemii de gripă spaniolă din 1918. Mama, Tinca  Grădişteanu, aparţinea ultimei generaţii dintr-un neam de mari boieri munteni descendenţi ai voievodului Basarab, aristocraţi înrudiţi cu familiile Cîmpineanu, Sturza, Ghica şi Mavrocordat şi care care au dat României politicieni, diplomaţi şi universitari. Povestea acestor familii avea să o spună Neagu Djuvara în volumul ''Ce-au fost „boierii mari“ în Țara Românească? Saga Grădiștenilor (secolele XVI–XX)'', publicat în 2010.

Neagu Djuvara a murit. Suferea de pneumonie. Când va fi înmormântat

Neagu Djuvara avea reguli stricte. Se trezea târziu, bea o cafeluţă sau un ceai aromat, ciugulea ceva frugal, şi, abia când ziua era mai pe trecute, începea să scrie, cu mintea plină de fapte şi amintiri, mărturisea Djuvara într-un interviu acordat Danielei Zeca Buzura pentru emisiunea Mic dejun cu un campion. Istoria, pe care o citim de regulă în cărţi, Djuvara a trăit-o direct.

Djuvara spunea, mai în glumă, mai în serios, că s-a îmbogăţit din cărţile pe care le-a scris. Printre cele mai cunoscute cărţi publicate de reputatul istoric se numără:

„Civilizaţii şi tipare istorice" (1975),

„Între Orient şi Occident. Țările române la începutul epocii moderne" (1995),

„O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri" (1999),

„Cum s-a născut poporul român" (2001),

„Amintiri din pribegie" (2010),

„Trecutul este viu. Filip-Lucian Iorga în dialog cu Neagu Djuvara" (2014).

Între pasiunile sportive - echitaţia, tenisul, paraşutismul şi schiul.  "Doua sporturi am practicat mai intens, schiul şi echitaţia", a povestit Neagu Djuvara, într-un interviu acordat sport-inromania.ro.

 

Neagu Djuvara, în 2016: "Îmi lipseşte dansul. Este cea mai mare lipsă pe care o simt acum"

Liviu Dragnea, mesaj după moartea lui Neagu Djuvara

 

Viața lui Neagu Djuvara

Neagu Djuvara s-a născut la Bucureşti, într-o familie de origine aromână, în 18 august 1916. La doar trei zile de la intrarea României în Primul Război Mondial. La 12 ani pleca în Franţa, la Nisa, alături de mama sa şi fratele său. 

La 21 de ani era licenţiat în litere şi istorie la Sorbona, după trei ani, doctor în Drept, iar după 30 de ani doctor în filozofia istoriei. 


Tot în Franţa a cunoscut-o şi pe cea care avea să-i devină soţie, France, în 1937. Deşi erau despărţiţi de mai bine de 40 de ani, ţineau zilnic legătura la telefon. El la Bucureşti, ea la Paris. Împreună au avut o fiică. 


În 1941 a participat, ca elev-ofiţer, la campania din Basarabia şi Transnistria, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, şi a fost rănit în apropiere de Odesa. La 28 de ani era curier diplomatic la Stockholm, trimis chiar în dimineaţa zilei de 23 august 1944. 


A rămas în Suedia, ca secretar de legaţie, până în 1947, când comuniştii au preluat definitiv puterea în ţară. Atunci a început şi lungul său exil. Reîntors în Franţa, a plecat în Niger în 1961. A petrecut 23 de ani în Africa subsahariană, apoi a revenit la Paris. 


Între 1948 şi 1989 a activat în mai multe organizaţii ale exilului românesc, iar după 1990 a revenit în ţară.

La 74 de ani a predat la Universitatea din Bucureşti, ca profesor-asociat, până în 1997. La o vârstă la care alţii ieşeau la pensie, Neagu Djuvara a făcut emisiuni de televiziune şi a publicat peste 20 de volume de istorie şi de memorialistică.


Djuvara nu ezita să-şi spună părerea despre viaţa politică românească din ultimii ani, mai ales despre politicienii certaţi cu legea.

A fost decorat cu Ordinul Naţional "Servicul Credincios" în grad de Mare Cruce în 2006, cu Ordinul Artelor şi Literelor în grad de Ofiţer din Franţa, în 2010. La 100 de ani a fost decorat cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler și a fost ales cetăţean de onoare al Bucureştiului.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?