Odată cu încălzirea vremii se înregistrează o creştere semnificativă a numărului de persoane înţepate de căpuşe.
Una dintre cele mai periculoase afecțiuni de care te poți îmbolnăvi de la căpuşe este boala Lyme. Aceasta se transmite prin mușcătura de căpușă.
Specialiștii avertizează că în urma mușcăturii de căpușe poți să suferi și de alte maladii grave. Iată care sunt acestea și cum te poți feri de ele:
Virusul Powassan
Acesta atacă sistemul nervos. „Este nevoie în general de 24-36 de ore pentru ca prin mușcătura de căpușă să se transmită boala Lyme. Din păcate, virusul Powassan se instalează la câteva minute după înțepătură“, spune Durland Fish, epidermiolog la Univeritatea Yale.
Nu toată lumea mușcată de căpușe prezintă simptome. Printre semnele care trebuie să te trimită de urgență la medic sunt durerea de cap severă, febra și umflarea capului. Această boală nu are un tratament specific și este letală la 10% dintre pacienți.
Babesioza
În urma mușcăturii de căpușă te poți alege cu babesioză, afecțiune care provoacă simptome precum transpirație abundentă, frisoane, febră mare și dificultăți de respirație. Testele de sânge ajută doctorii să diagnosticheze această afecțiune. Babesioza cauzează distrugerea membranelor celulelor roșii din sânge.
Anaplasmoza
Se manifestă asemănător gripei (oboseală, dureri de cap). Analizele de sânge care măsoară numărul de trombocite, leucocite și nivelul enzimelor din ficat sunt utile în stabilirea diagnosticului.
Cum te fereşti de căpuşe
Căpuşa este o insecta mică, verde sau brună. Răspândirea căpuşelor este foarte mare, acestea trăind cel mai frecvent în iarbă şi tufe. Muşcătura de căpuşă poate fi deosebit de ameninţătoare pentru starea de sănătate a organismului. Înţepătura poate declanşa boli virale (Encefalită de căpuşe) sau bacteriene, dintre care cea mai frecventă este boala Lyme (Borrelioza).
De obicei apare o leziune tegumentară caracteristică denumita eritem migrator care are un aspect iniţial de papulă de culoare roşie, care se extinde în zile sau săptămâni până atinge dimensiunea de minim 5 cm diametru.
Leziunea este mare, rotundă, şi deseori cu decolorare centrală parţială. Leziunea apare la un procent de 60–80% dintre pacienţii muşcaţi de căpuşă.
Aspectul clinic este extrem de polimorf şi divers, de tip pseudo-gripal: astenie, febră, cefalee, redoare de ceafă (forma uşoară), amorţeală, erupţii cutanate, dureri musculare, dureri articulare, cu caracter intermitent, palpitaţii, respiraţie dificilă, greaţă, vărsături, etc.
Cele mai eficiente metode de prevenire a muşcăturilor de căpuşe implică:
·Evitarea locurilor cunoscute ca fiind infestate cu aceste insecte periculoase (iarbă, tufişuri, copaci, ramuri uscate, etc.)
·Evitarea interacţiunii directe cu un animal parazitat.
·Îngrijirea vegetaţiei, acţiuni de deratizare, deparazitarea animalelor domestice şi de companie (câini, pisici).
·Echiparea corespunzătoare cu haine de culoare deschisă, pantaloni lungi, încălţăminte închisă (nu şlapi, sandale), pălărie de soare care vă poate proteja împotriva căpuşelor de pe ramurile copacilor.
·Examinarea corpului pentru depistarea înţepăturilor. Imediat ce se întoarce de la joacă, este recomandat să examinaţi cu atenţie corpul copilului şi să încearcaţi să depistaţi dacă există un parazit pe suprafaţa pielii (căutaţi şi în spatele genunchilor şi al coatelor, al urechilor şi în alte zone ascunse).
·De asemenea, pe zona în care aţi descoperit căpuşa nu trebuie să aplicaţi alcool, oţet, ulei, benzină, salivă sau altceva. Căpuşa ar putea elimina tot ce conţine direct în fluxul sanguin.
·În cazul în care descoperiţi o căpuşa pe corpul dumneavoastră sau a copilului, cel mai indicat este să mergeţi de urgenţă la medic. Încercând să o înlaturaţi acasă, riscaţi să o rupeţi, partea cea mai dăunătoare rămânând sub piele.
