Atlantis a decolat de la Centrul Spaţial Kennedy din apropiere de Cape Canaveral, Florida, aşa cum era prevăzut, luni seară la ora 21.01, ora României, în condiţii meteorologice perfecte.
Naveta a atins orbita teresteră în opt minute şi jumătate, după ce cele două rachete care îi asigurau 80% din propulsie s-au separat de corpul lui Atlantis la două minute după decolare, aşa cum era prevăzut.
Rachete au căzut în Atlantic, urmând să fie recuperate. Cu scurt timp înainte de atinge orbita, la 225 de kilometri altitudine, şi rezervorul extern s-a detaşat şi s-a dezintegrat, căzând în atmosferă.
Naveta urmează să ajungă în această după masă la telescopul Hubble, aflat la 563 de kilometri altitudine, de două ori mai sus decât Staţia Spaţială Internaţională (ISS). Manevrele pentru apropierea de telescopul spaţial de 12,5 tone vor începe la ora 11.41 GMT (14.41, ora României).
Este cea de a
cincea şi ultima misiune de întreţinere, reparaţie şi modernizare a lui
Hubble, primul telescop spaţial din lume, plasat pe orbită în 1990.
"Dacă reuşim, Hubble va fi mai puternic şi mai robust ca niciodată şi
va funcţiona cel puţin până în 2014", a explicat Ed Weiler, directorul
pentru misiuni ştiinţifice al NASA. Hubble va fi astfel deplin
operaţional până la finalizarea în 2013 a succesorului său, James Webb
Space Telescope, capabil să "se întoarcă în timp" până la Big Bang,
momentul naşterii Universului, în urmă cu 13,7 miliarde de ani.
Lansarea navetei Atlantis, cu şapte astronauţi la bord, a fost prevăzută
pentru ora locală 14.01 (21.01 ora României) de la Centrul Spaţial
Kennedy din apropiere de Cape Canaveral, Florida, pentru o misiune de
aproape 11 zile.
"Toate sistemele sunt în stare perfectă", a precizat
vineri Jeremy Graeber, director de teste de la Centrul Spaţial Kennedy,
iar şansele ca vremea să fie favorabilă lansării sunt de 80%.
Numărătoarea inversă a început vineri la ora 23.00, ora României, aşa
cum fusese prevăzut. NASA nu dispune decât de trei zile pentru a lansa
naveta, orice lansare fiind imposibilă în perioada 13-22 mai, din cauza
calendarului aviaţiei.
Trei dintre cei şapte astronauţi, printre care comandantul de bord
Scott Altman, au mai participat deja la misiuni de întreţinere a lui
Hubble. În cursul a cinci ieşiri pe orbită de circa şapte ore fiecare,
ei vor efectua multiple lucrări de întreţinere, dintre care unele
necesită precizie chirurgicală, explică Dave Leckrone, cercetător la
NASA.
În timpul acestei misiuni ce fusese prevăzută iniţial pentru sfârşitul
anului 2008, astronauţii vor înlocui cele şase giroscoape ale lui
Hubble (aparate de stabilizare), bateriile, protecţia termică şi
sistemul informatic de urgenţă, instalând şi două instrumente noi,
Cosmic Origins Spectrograph şi Wide Field Camera 3, pentru a-i spori
precizia. Astfel, puterea de observare şi capacitatea lui Hubble de a
face descoperiri vor creşte de 10 până la 70 de ori. Potrivit lui
Michael Luther, unul dintre şefii programelor ştiinţifice de la NASA,
noile instrumente îi vor permite lui Hubble să se întoarcă şi mai mult
în timp, pentru a se apropia cu 600 până la 500 de milioane de ani de
Big Bang, faţă de un miliard în prezent.
Pe lângă dificultatea tehnică a acestor lucrări, NASA a explicat că
misiunea către Hubble este mai riscantă decât un zbor spre Staţia
Spaţială Internaţională (ISS), din cauza pericolului pe care îl
prezintă impactul cu un micrometeorit sau un deşeu orbital. ISS se află
pe o orbită joasă, la 350 de kilometri altitudine, în timp ce Hubble
este la o înălţime de aproape două ori mai mare (563 km).
NASA apreciază că riscurile ca naveta să fie avariată grav în timpul
acestui zbor sunt de unul la 221, faţă de unul la 300 în timpul unei
misiuni către ISS. De aceea, naveta de salvare Endeavour este pregătită
să fie lansată peste şapte zile, cu un echipaj de doi astronauţi,
pentru o eventuală misiune de urgenţă. Atlantis se va afla prea departe
de ISS pentru a amara la aceasta în caz de nevoie, a mai explicat NASA.
