Mutare Gara de Nord din București. Reacția oficială a CFR

 

Înaintea Anului Nou, primarul sectorului 1 al Capitalei, Daniel Tudorache, a repus în discuție mutarea Gării de Nord din București spre periferie. La solicitarea realitatea.net, Compania Națională de Căi Ferate CFR SA a venit cu un răspuns.

Cu doar un an și jumătate înainte ca Bucureștiul să fie unul dintre cele 12 orașe care vor găzdui meciuri la EURO 2020, s-a repus pe tapet problema mutării Gării de Nord din București. 

Totul, în contextul în care se ia în calcul construirea liniei de cale ferată care să unească aeroportul Otopeni - Henri Coandă de București, pentru a simplifica traficul suporterilor străini care vor veni în Capitală, în vara lui 2020, pentru Campionatul European de fotbal.

"Din cauza liniilor de cale ferată care duc spre Gara de Nord, Sectorul 1 este tăiat în două, accesul dintr-o parte în alta făcându-se doar prin două poduri. Vorbim de o suprafaţă de teren foarte mare şi foarte valoroasă.

Gândiţi-vă, dacă CFR ar muta gara şi ar vinde acest teren, ar câştiga bani buni pentru investiţii. Automat, Gara de Nord ar rămâne în picioare şi ar fi transformată în muzeu. Nu şi-a pus nimeni, niciodată, problema ca aceasta să dispară. Dar toate liniile care taie în două Sectorul pot fi desfiinţate, iar terenul poate fi folosit.

Trebuie, odata si odata, sa ne concentrăm asupra acestui proiect şi să mutăm gara" au fost afirmațiile făcute de primarul Sectorului 1 al Capitalei, Daniel Tudorache, pentru dcnews.ro, cu doar câteva zile înaintea Anului Nou.

La solicitarea jurnalistului realitatea.net Cristian Otopeanu, Compania Națională de Căi Ferate CFR SA a venit cu un răspuns pe care îl redăm integral:

"La momentul de față, Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, în calitate de administrator al infrastructurii feroviare, nu are în plan mutarea Gării de Nord de pe amplasamentul existent, însă putem menționa că relocarea stației ar implica nu numai mutarea acesteia, ci și mutarea tuturor unităților feroviare cu anexe, din care amintim:

- Depoul București Călători (cel mai mare depou de locomotive din România;
- Stația CF București Grivița (cea mai mare stația tehnică din România);
- Revizia de vagoane București Grivița;
- Remiza de locomotive București Basarb;
- Stația tehnică București Basarab;
- o serie de alte unități feroviare

Menționăm că mutarea Gării de Nord într-o zona periferică a Capitalei ar implica o pierdere majoră de călători, datorată lipsei de accesibilitate la mijloacele de transport în comun, precum și relocarea stației București Triaj (cel mai mare triaj din România).

De asemenea facem precizarea că mutarea Gării de Nord presupune o acțiune de mare anvergură, care ar implica costuri majore și ar trebui stabilit cine își asumă aceste costuri".

PMB: "Nu comentăm"

Site-ul realitatea.net a solicitat și punctul de vedere al Primăriei Capitalei legat de acest subiect.

Replica instituției conduse de Gabriela Firea a fost următoarea: "Primaria Municipiului Bucuresti isi rezerva dreptul de a nu face comentarii pe acest subiect".

Citește și: Exclusiv realitatea.net: Anunț oficial despre trenul care va lega Aeroportul Otopeni de Gara de Nord. Durată + costuri

De altfel, în urmă cu 10 ani, Cozmin Guşă a propus mutarea Gării de Nord în Chitila, enumerând printre avantaje construirea a zeci de mii de locuinţe pe terenul eliberat şi descongestionarea traficului din nordul şi nord-vestul Capitalei

"Avantajele mi se par multiple. Rezolvăm foarte multe probleme legate de mediu, de criza de locuinţe, de transport dacă mutăm Gara de Nord în afara oraşului", declara, în 2008, Cozmin Guşă.

El le-a trimis propunerile, prin intermediul unei adrese oficiale, premierului Călin Popescu Tăriceanu, miniştrilor transporturilor, Ludovid Orban, al dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţei, Laszlo Borbely, precum şi primarului general al Capitalei, Adriean Videanu.


ISTORIC CFR

CFR, ca instituţie, a fost fondată în 1880, iar prima cale ferată pe teritoriul actual al României a fost deschisa în 1854.

Pe actualul teritoriu al României, prima linie a fost deschisă pe 20 august 1854 şi făcea legătura între Oraviţa (în Banat) şi Baziaş, un port la Dunăre. Având o lungime de 62,5 km, linia a fost folosită iniţial doar pentru transportul cărbunelui.

Începând cu 12 ianuarie 1855, linia a fost administrată de Căile Ferate Austriece, Banatul fiind în acel timp parte a Imperiului Austriac. Relaţia Oraviţa - Baziaş a fost deschisă şi pentru traficul de pasageri la 1 noiembrie 1856, după ce au fost efectuate diverse îmbunatăţiri tehnice la linie.

Între 1864 şi 1880, diverse căi ferate au fost construite pe teritoriul Principatelor Unite. Compania engleză John Trevor-Barkley a început construcţia liniei Bucureşti – Giurgiu la 1 septembrie 1865. Bucureşti - Giurgiu fost deschisă pentru trafic la 26 august 1869 şi a fost prima linie construită pe teritoriul românesc din acel timp.

În septembrie 1866 Parlamentul României a aprobat construcţia unei linii de 915 km, de la Vârciorova până la Roman, care să trecă prin Piteşti, Bucureşti, Buzău, Brăila, Galaţi şi Tecuci, toate oraşe importante la acea vreme. Costul construcţiei era de 270.000 de franci de aur pe kilometru şi construcţia a fost încredinţată consorţiului german Strousberg. Linia a fost deschisă în mai multe etape. Primul tronson: Piteşti - Bucureşti - Galaţi - Roman, a fost deschis la 13 septembrie 1872, iar tronsonul Vârciorova - Piteşti pe 9 mai 1878.

Linia Vârciorova - Roman a fost o parte importantă a infrastructurii feroviare, deoarece făcea legătura între extremităţile ţării, realizând o conexiune importantă pentru călători şi marfă între oraşe importante ale Regatului României.

Gara de Nord din Bucureşti a fost inaugurată la 10 septembrie 1868. În ianuarie 1880 Parlamentul României a votat pentru transferul liniei Vârciorova - Roman din administrarea privată a consorţiului Strousberg în administrare naţională, iar guvernul a înfiinţat instituţia Căilor Ferate Române, care continuă să existe şi astăzi.

Sursa: cfr.ro

 

.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
Comentarii existente
0 0
sica Mandolina
14 Jan 16:29
Si mutati si metroul sa avem in continuare legatura cu transportul public din Bucuresti sau cum?
Răspunde
0 0
Nord Korea
10 Jan 23:13
... terenuri mari si valoroase !!! ... e tot ce viseaza mirlanii pizide !!! Praduiala, praduiala, praduiala, nu tu o carte, o universitate, un spital, ...
Răspunde
0 0
gigi
10 Jan 12:02
Din pacate cei de la CFR nu si-au permis sa-l trimita la plimbare sau la emisiunea "copiii spun lucruri trasnite" pe politicianul respectiv.Iar daca cineva chiar ar crede bazaconii de felul asta sa ia in calcul si,de ex.mutarea portului Constanta si de ce nu ,a statiunilor de pe Valea Prahovei mai in apropierea Bucurestiului...Sa nu se mai oboseasca miticii sa mearga pe drum,sa treaca poduri...Sa le fie totul la indemana dom`ne!!
Răspunde
0 0
Vlad
10 Jan 01:38
Bai frate cum se cocoata un taran dintr-asta pe functie cum vede din Bentley alta perspectiva. Fereasca Dumnezeu de minti dintr-astea adihnite.
Răspunde
0 0
serban
09 Jan 19:20
La Koln ,Roma sau Amsterdam garile sunt in oras . Aceasta entitate efemera ,care in campaniile PSD din anii 90 cara sandwichuri pentru membrii partidului la comisiile de votare , azi drept reconpensa a ajuns primare , ejecteza prostii din putul gandirii lui sarace !!!
Răspunde
0 0
serban
09 Jan 19:17
La Koln ,Roma sau Amsterdam garile sunt in oras . Aceasta entitate efemera ,care in campaniile PSD din anii 90 cara sandwichuri pentru membrii partidului la comisiile de votare , azi drept reconpensa a ajuns primare , ejecteza prostii din putul gandirii lui sarace !!!
Răspunde
0 0
rica
09 Jan 15:54
S-a trezit un tartan de primar pesedist sa faca el treaba mare,fara sa-si puna problema costului urias pe care il presupune o lucrare de anvergura,precum mutarea unei gari. Asa au facut autostrazi ,spitale regionale ,scoli .....din gura
Răspunde
0 0
Constantin
09 Jan 15:45
Daca s-ar fi introdus în subteran liniile din zona orașului se rezolvau toate problemele, nu mai era nevoie de podul Basarab, cu suma imensa cheltuită pe pod puteam duce în subteran toate liniile si se elibera o suprafață imensa de teren, cu o observatie: pe acel teren nu poti construi deci neinteresant pentru unii. A se vedea soluția adoptată în cazul Grand Central din New York.
Răspunde
Afișează mai multe comentarii
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?