"Necesitatea ocrotirii opiniei publice ca urmare a impactului mediatic nu mai este actuală", se arată în motivarea Tribunalului București.
Tribunalul București a dat publicității, marți, motivarea deciziei din 25 august, prin care un judecător de la această instanță a dispus că medicul Gheorghe Burnei, trimis în judecată pentru că ar fi primit mită de la pacienți, poate profesa din nou la Spitalul "Marie Curie".
CAZUL BURNEI: Poveştile tragice a trei copii operaţi de medicul Burnei
"Cu privire la interdicția de a nu exercita profesia sau de a nu desfășura activitatea în exercitarea căreia a săvârșit faptele, respectiv în cadrul (...) sau în altă unitate din sistemul public de sănătate impusă în cadrul controlului judiciar, judecătorul de cameră preliminară apreciază că nu se mai impune menținerea acesteia. Are în vedere judecătorul de cameră preliminară că această interdicție a fost impusă prin încheierea Curții de Apel București la data de 20.12.2016, în urmă cu 8 luni. După trecerea acestei perioade de timp, se apreciază că menținerea obligației nu se mai impune, necesitatea ocrotirii opiniei publice ca urmare a impactului mediatic nemaifiind actuală'', se arată în motivare.
Judecătorul susține că medicul are deja stabilită interdicția de a lua legătura cu persoanele menționate în rechizitoriu și nu se mai poate invoca necesitatea unei bune desfășurări a procesului penal prin menținerea interdicției de a profesa.
Gheorghe Burnei a fost trimis în judecată pe 8 iunie, fiind acuzat de mai multe infracțiuni de luare de mită, după ce ar fi cerut bani de la părinți pentru a le opera copiii internați la Spitalul "Marie Curie" din București.
Procurorii susțin că există indicii privind săvârșirea de către Gheorghe Burnei a unor infracțiuni contra vieții și contra integrității corporale sau sănătății, în care victimele sunt minori aflați anterior într-o stare de sănătate precară, stare pe care Burnei a agravat-o prin acțiunile sale intenționate.
Conform documentelor întocmite de procurori, Gheorghe Burnei nu cerea direct bani de la părinții ai căror copii urmau să fie operați, însă după ce efectua intervențiile chirurgicale le permitea părinților "să îl gratifice" cu diverse sume.
În anumite cazuri, medicul pretindea sume de bani anterior intervenției chirurgicale, încercând să le mascheze într-o formă aparent legală, încheind un înscris sub semnătură privată pe care îl intitula contract de donație. Persoanele care ajungeau la Burnei și care îi ofereau mită erau părinți ai căror copii aveau anumite deficiențe fizice, dintre care unele trebuiau corectate medical.
Totodată, Burnei îi interna pe copii pentru perioade îndelungate de timp, nejustificate medical, sau îi interna în mod repetat, fără a le efectua nicio intervenție chirurgicală, pentru a-i determina astfel pe părinți să îi dea bani sau alte foloase pentru efectuarea intervențiilor chirurgicale.
Anchetatorii mai spun că medicul apela și la amenințări cu refuzul efectuării operației dacă părinții nu se conformau cererilor sale.
