Motivarea CCR pentru restrângerea mandatelor de interceptare

 

Curtea Constituţională a României a publicat miercuri, 6 martie, motivarea deciziei din 6 decembrie 2018 prin care s-a admis parţial o excepţie de neconstituţionalitate care se referă la Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României.



Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „ori altor asemenea interese ale țării” cuprinsă în art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României este neconstituțională. Serviciul Român de Informaţii solicita mandate de interceptare pe siguranţă naţională în baza acestui articol, iar decizia CCR ar urma să restrângă numărul de mandate de interceptare.

Potrivit motivării, "Curtea apreciază că folosirea adjectivului „asemenea” este utilizată de legiuitor pentru a sublinia, eventual, o altă caracteristică a „intereselor țării”. Curtea apreciază că acest lucru presupune că există deja o clasificare a „intereselor țării”, „instituțiile democratice ale statului” și „capacitate de apărare” aparținând aceleiași categorii, astfel că folosirea sintagmei „altor asemenea interese ale țării” ar determina aplicarea celorlalte elemente conținute de această categorie. Or, o astfel de clasificare nu există la nivel legislativ, pentru a putea fi aplicată în coroborare cu dispozițiile de lege criticate. Totodată, Curtea apreciază că determinarea conținutului unei astfel de categorii nu poate fi realizată nici prin coroborarea anumitor dispoziții legislative. Astfel, conținutul și limitele sintagmei „altor asemenea interese ale țării” rămân la libera apreciere a organului abilitat să aplice legea, în/din această categorie putând fi, astfel, introduse sau excluse elemente, care deși se circumscriu „intereselor țării” nu pot fi cunoscute de destinatarul normei".

"Caracterul deschis al sintagmei criticate determină posibilitatea introducerii sau excluderii de elemente în/din această categorie, acțiune care se răsfrânge și asupra limitelor de aplicare a dispoziției de lege criticate. În acest mod, limitele de aplicare a dispoziției de lege criticate nu mai pot fi cunoscute de destinatarii normei, care, astfel, nu-și pot corecta conduita și nu pot fi capabili să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele care pot apărea dintr-un act determinat", se mai arată în motivarea CCR.

Așadar, Curtea constată că dispozițiile criticate nu instituie reguli clare pentru a oferi cetățenilor o indicație adecvată cu privire la circumstanțele și condițiile în care organele cu atribuții în domeniul securității naționale sunt împuternicite să recurgă la măsura supravegherii tehnice.



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?