Criteriile de stabilire a unor situaţii imprevizibile au fost propuse chiar de iniţiatorul legii, senatorul ALDE, Daniel Zamfir. Potrivit acestuia, se consideră întodeauna că există impreviziune în următoarele cazuri:
- în cazul devalorizării cu mai mult de 50% faţă de evaluarea iniţială a locuinţei;
- în cazul în care cursul de schimb al monedei creditului a depăşit cu cel puţin 20% nivelul cursului de la data contractării creditului;
- în cazul în care gradul de îndatorare al debitorului l-a depăşit pe cel luat în considerare la momentul acordării creditului;
- în cazul în care debitorul a fost executat silit prin vânzarea imobilului cu destinaţia de locuinţă, în alte cazuri care relevă un dezechilibru contractual.
Propunerile făcute de senatorul ALDE au fost criticate de bancheri, care consideră că procesul de creditare ar fi inhibat, pentru că băncile vor deveni mult mai restrictive, oamenii vor accesa mai greu credite, iar efectul s-ar simţi asupra pieţei imobiliare.
Potrivit economica.net, fiind vorba de modificări legislative ce stabilesc în ce condiţii un judecător decide dacă este sau nu impreviziune, acestea ar trebui să treacă şi prin Comisia Juridică a Senatului. Cu atât mai mult cu cât, asupra primei forme a legii şi introducerea noţiunii de impreviziune, aşa cum este ea definită de cele două coduri civile, nou şi vechi, a fost decisă şi definită de Curtea Constituţională a României.
Legea dării în plată funcţionează din 2016 şi peste 8.500 de români au apelat la această procedură.
Tot marţi, comisia de buget a respins propunerea legislativă ca şi creditele imobiliare de tip Prima casă să intre în darea în plată.
