Potrivit MJ, intenţia Comisiei Europene, prin prezentarea acestui raport, nu este de a face clasificări, în condiţiile în care apare cu claritate că fenomenul afectează toate statele membre, ci de a oferi o privire generală asupra măsurilor, cadrului legislativ şi instituţiilor la nivelul fiecărei ţări în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea acestui fenomen.
"Raportul semnalează o serie de aspecte care necesită o acţiune concertată din partea tuturor statelor membre pentru consolidarea propriilor politici anti-corupţie. De asemenea, Comisia Europeană formulează, pentru fiecare stat membru în parte, o serie de recomandări care să orienteze acţiunea în perioada următoare în combaterea eficientă a corupţiei la nivel european. Ministerul Justiţiei apreciază că este vorba de un demers util, în condiţiile în care performanţa statelor membre în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea corupţiei este inegală, iar costurile asociate corupţiei, la nivelul întregii Uniuni, sunt foarte mari (120 miliarde euro, conform Comunicării Comisiei din iunie 2011)", se arată într-un comunicatul transmis MEDIAFAX, luni seară, de MJ.
În ceea ce priveşte România, MJ apreciază că raportul consemnează continuitatea rezultatelor instituţiilor cheie anticorupţie şi reaminteşte că Guvernul a sprijinit financiar şi cu resurse umane activitatea instituţiilor implicate în lupta anticorupţie.
"Este, de asemenea, important de subliniat, că raportul reiterează utilitatea şi eficienţa politicilor şi acţiunilor întreprinse de România de-a lungul anilor în materie de combaterea corupţiei, fapt care a condus la obţinerea de rezultate pozitive, apreciate de către Comisie. Totodată, din perspectivă legislativă, România a atins obiectivul adoptării unei legislaţii anticorupţie adecvate, etapa actuală fiind cea de aplicare şi de consolidare a practicilor, cu accent pe interpretări unitare şi previzibile, care să elimine vulnerabilitatea la corupţie", susţine MJ.
Tot MJ subliniază că România are un instrument cuprinzător, Strategia Naţională Anticorupţie (SNA) 2012-2015, care accentuează componenta de prevenire a corupţiei în sectorul public.
"În perioada următoare, vom examina aspectele deficitare menţionate în raportul general anticorupţie, pentru a vedea cum pot fi integrate în SNA. Considerăm că mecanismul de peer-review stabilit de SNA are capacitatea de a asigura o reală comparabilitate şi competitivitate între instituţiile publice, putând astfel contribui la soluţionarea unora dintre aspectele menţionate în raport", se mai arată în comunicat.
MJ susţine că priveşte acest exerciţiu "cu realism", dar şi cu "echilibru şi obiectivitate", în condiţiile în care multe dintre provocările semnalate sunt împărtăşite şi de alte state membre.
"Sunt multe aspecte pozitive semnalate în raportul pe fond, care ar fi putut fi preluate, de asemenea, în concluziile raportării individuale, la fel cum s-a procedat şi cu o serie de alte State Membre, care se confruntă cu dificultăţi similare celor din România. Fără a pune în nici un fel în discuţie angajamentul nostru de a continua eficient şi deschis să răspundem tuturor recomandărilor Comisiei, vom promova, în acelaşi timp, ca şi până acum, importanţa unei abordări nediscriminatorii, echilibrate şi proporţionale în raport cu toate Statele Membre", concluzionează MJ.
Corupţia politică şi mica corupţie rămân o problemă semnificativă în România, chiar dacă s-au înregistrate unele rezultate pozitive în ceea ce priveşte cazurile de corupţie la nivel înalt, se arată în primul raport anticorupţie pentru toate statele membre, publicat luni de Comisia Europeană.
Documentul remarcă şi faptul că voinţa politică de a aborda corupţia şi de a promova standarde înalte de integritate a fost "inconsistentă".
"În România, atât corupţia la scară mică, cât şi corupţia politică continuă să fie o problemă semnificativă. Cu toate că s-au înregistrat unele rezultate pozitive în ceea ce priveşte urmărirea penală a cazurilor de corupţie, voinţa politică de a aborda problema corupţiei şi de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsecventă", se arată în raport.
În cadrul raportului, Comisia Europeană sugerează României "să se asigure că sunt menţinute toate garanţiile necesare pentru a proteja independenţa investigaţiilor şi continuarea anchetelor imparţiale în cazurile de corupţie la nivel înalt, inclusiv cele cu privire la persoane care au fost alese sau numite în funcţii publice".
Totodată, CE recomandă României să elaboreze coduri de conduită cuprinzătoare pentru persoanele alese în funcţii publice şi să asigure aplicarea "unor sancţiuni eficace pentru a descuraja actele de corupţie".
O altă recomandare se referă la întărirea mecanismelor de prevenire şi control cu privire la atribuirea contractelor de achiziţii publice, inclusiv în întreprinderile deţinute sau controlate de stat. În plus, Comisia sugerează atât creşterea eficacităţii în ceea ce priveşte prevenirea şi depistarea conflictelor de interese în rândul funcţionarilor publici, cât şi consolidarea sistemului de garanţii în domeniul alocării fondurilor publice şi aplicarea unor strategii pentru reducerea corupţiei din domeniul sănătăţii.
Acesta este primul raport anticorupţie care analizează situaţia din fiecare stat membru, realizat de Executivul european.
