Mircea Diaconu propune înfiinţarea unei reţele naţionale de centre culturale, ca repere ale civilizaţiei spaţiului românesc, cu finanţare directă de la bugetul de stat.
"După părerea mea, oricine a vieţuit vreodată pe aceste meleaguri este strămoşul nostru şi a adăugat ceva la ceea ce am putea numi astăzi civilizaţia spaţiului românesc", spune Mircea Diaconu.
Deşi în faza iniţială ar fi nevoie de o "investiţie considerabilă" în amenajarea reţelei culturale, după cum recunoaşte europarlamentarul român, acesta speră că pe termen mediu spre lung, aceste centre culturale pot deveni motoare de dezvoltare regională şi "pot impulsiona dezvoltarea domeniilor conexe (programe educative, de formare profesională, turism cultural, aplicaţii IT)".
Propunerea de proiect lansată de Mircea Diaconu cu ocazia Centenarului vizează constituirea unei reţele naţionale de centre culturale şi de cercetare, care să studieze, expună, dezbată şi promoveze reperele civilizaţiei din spaţiul românesc, chiar şi în afara teritoriului statului român actual, "oriunde se poate vorbi despre civilizaţie românească".
"Finalitatea trebuie să însemne o "Renaştere culturală", rezultată în urma unui discurs istoric şi identitar obiectiv, documentat, lipsit de complexe sau constrângeri politice, un veritabil motor de dezvoltare a României", arată actorul român.
Pentru a avea impactul scontat, fiecare centru cultural din reţeaua imaginată de Mircea Diaconu trebuie amplasat într-un sit cultural cu semnificaţie naţională şi relevant pentru spaţiul geografic de care aparţine.
Mircea Diaconu oferă şi un exemplu de locaţie: Cazinoul din Constanţa unde ar funcţiona Centrul cultural pentru Dobrogea şi Marea Neagră. Acesta este şi locul unde proiectul va fi lansat pe data de 9 iunie, la ora 17:00 - pe faleza din faţa Cazinoului din Constanţa.
Ce a scris Mircea Diaconu într-un comunicat de presă lansat miercuri, 25 aprilie:
"Vă propun ca în An Centenar să lansăm împreună proiectul "Reţea naţională de repere ale civilizaţiei spaţiului românesc", bazându-ne pe toate descoperirile şi dovezile despre noi înşine, ca trăitori pe acest teritoriu.
După părerea mea, oricine a vieţuit vreodată pe aceste meleaguri este strămoşul nostru şi a adăugat ceva la ceea ce am putea numi astăzi civilizaţia spaţiului românesc.
Este foarte clar că emanciparea politico-socială a României a folosit tot un concept cultural identitar, bazat pe istorie, pe memorie colectivă, singura care poate crea identitate naţională, concept sintetizat de Şcoala Ardeleană în sec. XVIII în ceea ce numim şi azi latinitatea noastră.
Părerile despre originile şi identitatea noastră glisează între dispreţ de sine şi mândrie exagerată, lăsând un spaţiu mult prea mare populismelor care astăzi coagulează energii toxice în toată Europa.
Iată de ce cred că un astfel de concept trebuie să decurgă din studii ştiinţifice şi argumente istorice şi să pătrundă încet, încet, în conştiinţa publică prin toate mijloacele, să dea identitate şi conştiinţă de sine naţiunii noastre. Exact în An Centenar".
