"Cred că vom face un program convingător pe care îl trimitem Comisiei Europene până pe 25 aprilie, prin care să le explicăm că ne vom încadra în deficitul de 3%. Pe calculele lor iese 3,6-3,7%. Noi credem că putem să facem 3% și, așa cum arată execuția la trimestrul unu, sunt convins că ne încadrăm în 3%. Mai rămâne să găsim argumente convingătoare și pentru Comisia Europeană și ne străduim să trimitem acest lucru la Bruxelles până în 25 aprilie, astfel încât la prognoza de primăvară pe care o face Comisia să fie luate în calcul aceste argumente și poate își revin și ei și vor recunoaște că noi avem dreptate încă o dată", a spus Viorel Ștefan.
Potrivit acestuia, există rezerve încă nevalorificate atât în privința veniturilor, precum randamentul pe care statul îl realizează din exploatarea activelor companiilor cu capital de stat, dar și redevențele, din care se colectează "inadmisibil de puțin", cât și a cheltuielilor.
"Avem rezerve de potențial încă nevalorificat. M-aș referi în primul rând la randamentul pe care statul îl realizează din exploatarea activelor pe care le au companiile cu capital de stat, regiile autonome. Este inadmisibil ca pe toată averea statului să colectezi uzufruct la nivel de 2,2 miliarde lei în 2016, mai ales că în ultimii ani s-a implementat management privat în scopul creșterii randamentului, măririi eficienței, ori rezultatul nu este cel scontat. De aceea aici noi vom lua niște măsuri destul de îndrăznețe, în sensul creșterii randamentului și creșterii veniturilor pe care aceste active trebuie să le livreze statului, care este proprietar. Aici noi vom aduce venituri suplimentare. Pe de altă parte, este vorba de politica de redevență și în general sistemul de fiscalizare a zăcămintelor naturale. Inadmisibil de puțin se colectează din această perspectivă. Undeva la 1,4-1,5 miliarde lei. Acestea sunt resurse care vor suplimenta veniturile bugetare și vor îmbunătăți structura de venituri a bugetului de stat. Pe partea de cheltuieli și acolo sunt rezerve. Dacă ne uităm la modul cum se fac achizițiile publice. Noi avem și în programul de guvernare ideea de a înființa o unitate centralizată de achiziții publice. Această ideea țintește tocmai pentru a optimiza cheltuielile și a realiza economii...Pe de altă, avem un angajament în legătură cu auditarea funcționării instituțiilor și autorităților publice. Vrem ca pe lângă Secretariat General al Guvernului să existe o astfel de unitate care să elimine redundanțele, să simplifice birocrația, să elimine cheltuieli suplimentare ce n-au rost", a explicat ministrul Finanțelor.
Șeful misiunii FMI pentru România, Reza Baqir, a anunțat pe 17 februarie, într-o conferință de presă, că Fondul Monetar Internațional estimează un deficit bugetar pentru România de 3,7% pentru acest an și de 3,9% pentru 2018.
"Pentru anul acesta, estimăm că, dacă nu se iau alte măsuri în afară de cele incluse deja în buget, deficitul proiectat va fi de 3,7% din PIB. În timp ce deficitul este proiectat la 3,7% într-un scenariu în care politicile nu se modifică, vedem unele probleme care se configurează anul viitor. După estimările noastre, noi proiectăm că deficitul anului viitor va ajunge la 3,9% din PIB. Aș vrea să precizez că estimările noastre pentru anul viitor se vor modifica odată ce se vor purta discuțiile pe bugetul 2018. Informațiile noastre la acest moment se bazează pe ceea ce s-a inclus cu privire la anul 2018 în bugetul anului 2017 și pe efectele unor politici care sunt deja luate în considerare, cum ar fi majorarea punctului de pensie care trebuie să intre în vigoare în cursul acestui an", a spus Baqir.
Potrivit acestuia, reducerile succesive de impozite și taxe, majorările salariale ce depășesc creșterile de productivitate și investițiile publice de calitate de volum redus încep să amenințe realizările din ultimii ani și restrâng creșterea potențială a economiei românești.
FMI recomandă autorităților române să protejeze anvelopa veniturilor, să majoreze într-un ritm moderat salariile și pensiile și, pe termen mediu, să aibă ca obiectiv un deficit de 1,5% din PIB pentru a reconstrui rezerva financiară (buffer). Potrivit previziunilor economice de iarnă publicate la jumătatea lunii februarie de Executivul comunitar, în România deficitul public ar urma să ajungă la 3,6% din PIB în 2017, față de 3,2% cât estima în toamnă, pentru ca în 2018 să urce la 3,9% din PIB.
"Bugetul pe 2017 adoptat de noul Guvern conține mai multe reduceri de taxe (în special eliminarea contribuțiilor sociale pentru pensii mici) la care se adaugă majorarea cheltuielilor pentru pensii și salarii în sectorul public. În consecință, deficitul guvernamental este preconizat să crească la 3,9% din PIB în 2018 din cauza efectelor majorării semnificative a pensiilor programată pentru luna iulie 2017", avertiza Comisia Europeană la vremea respectivă.
