Ceremonia a fost deschisă de o rugăciune pentru poporul român,
susţinută de un sobor de preoţi, după care a urmat un spectacol cu
tematică adecvată, susţinut de Muzicile Reunite din Garnizoana
Bucureşti, Ansamblul Artistic al Armatei şi Ansamblul Artistic Ciocârlia al Ministerului Administraţiei şi Internelor. Solistul Gheorghe Turda a interpretat Imnul Naţional al României.
La eveniment au fost prezenţi aproximativ 100 de bucureşteni, unii dintre ei ţinând în mâna steguleţe cu drapelul României. La finalul ceremoniei, unul dintre spectatori s-a apropiat de premierul Emil Boc şi i-a oferit un papion tricolor, rugându-l să îi dea un autograf pe şepci cu însemnele PD-L.
Preşedintele Traian Băsescu nu a fost prezent la eveniment, însă a participat la ceremonia de miercuri seară, de la Arcul de Triumf, dedicată încheierii misiunii din Irak.
Programul evenimentului a cuprins intonarea Imnului Naţional al
României, oficierea unui ceremonial religios, alocuţiuni, precum şi un
spectacol susţinut de muzicile reunite din Garnizoana Bucureşti,
Ansamblul Artistic "Doina" al Armatei, Ansamblul artistic "Ciocârlia"
al M.A.I. şi corul militar.
La
activitate au participat reprezentanţi ai unor
instituţii civile şi militare, ataşaţi militari străini acreditaţi în
România, veterani de război, cadre militare în rezervă şi în retragere.
La evenimentul desfăşurat în Piaţa Tricolorului din Capitală au participat premierul Emil Boc, ministrul Apărării Naţionale, Mihai Stănişoară, consilierul preşedintelui pe probleme de apărare, Iulian Fota, dar şi alţi oficiali din MApN, MAI şi ataşati militari.
În
ţară, în municipiile reşedinţă de judeţ, Ziua Imnului Naţional al
României a fost sărbătorit prin ceremonii publice de intonare a imnului
naţional şi de înălţare a drapelului naţional al României.
Din
anul 1998, la iniţiativa Senatului, ziua de 29 iulie a devenit Ziua
Imnului National. "Deşteaptă-te române!" a fost ales imediat după
Revoluţia din Decembrie 1989, Imnul Naţional al României, fiind
consacrat prin Constituţia din 1991. Conform Constituţiei României,
Imnul naţional este considerat simbol naţional, alături de Drapelul
tricolor, Stema ţării şi Sigiliul statului.
Simbolistica lui naţională şi rolul jucat în momentele cheie ale istoriei românesti- Războiul de Independenţă, Primul şi al Doilea Război Mondial şi Revoluţia din decembrie 1989- au făcut ca opţiunea noului regim democratic de la Bucureşti să se îndrepte după 1989 către creaţia lui Andrei Mureşanu si Anton Pann.
Imnul naţional are 4 strofe, selectate din cele 11 ale poeziei "Un răsunet", al cărui autor este poetul Andrei Mureşan, muzica fiind compusă de Anton Pann.
Poemul Un rasunet al lui Andrei Muresanu, scris în vremea Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile de Anton Pann şi cântat pentru prima data pe 29 iunie 1848 la Râmnicul Vâlcea (la 18 zile după izbucnirea revoluţei).
