Acest lucru echivalează cu o "naţionalizare" a unei părți din banii unui angajat, pentru că acele 1,4% luat de la fondul privat de pensii se varsă în contribuția obligatorie pentru pensii. Practic, statul le suflă fondurilor de investiții sume importante, iar acest lucru, cred unii analiști, se va vedea pe Bursa de Valori Bucureşti, prin scăderea sumelor pe care fondurile private le adunau de la salariați și le investeau. Decizia privind Pilonul II a fost luată în ciuda unui avertisment dur al Comisiei Europene, care a atras atenția asupra unor potențiale implicații negative.
Multinaționalele, impozitate pentru sumele transferate. 1% impozit pntru firmele cu cifră de afaceri sub 1 milion de euro
Mulținaționalele nu scapă nici ele de impozitarea pe sumele transferate în străinătate, pe motiv că Guvernul va introduce prevederile unei directive europene pentru combaterea externalizării profiturilor. În plus, "vor fi impiedicate transferurile unor grupuri de firme către filialele din paradisurile fiscale". Alte 450.000 firme cu o cifră de afaceri sub 1 milion de euro vor plăti un impozit de 1% din cifra de afaceri și nu 16% pe profit, cum plătesc în prezent, pe motiv că unele își ascund profitul.
”Pentru 450.000 de firme care au o cifra de afaceri de sub un milion de euro se va institui un impozit de doar 1% pe cifra de afaceri, faţă de impozitul de 16% pe profit, cât se plăteşte în prezent. De asemenea, firmele corecte nu vor mai avea de suferit din cauza celor care fac evaziune. Agenţii economici nu vor mai putea fi cercetaţi penal în cazul unei fraude pe lanţul de TVA, decât dacă există probe materiale c ă respectivul agent economic a intrat în contact cu firmele evazioniste. În prezent, punerea sub urmărire se putea face doar pe baza unei simple suspiciuni. Se elimină astfel situaţiile în care nu se acorda deductibilitate TVA pentru că o companie avusese o relaţie comercială cu o a patra sau a cincea companie pe lanţ care crease un act de evaziune. Avem, de asemenea, măsuri pentru combaterea evaziunii şi pentru evitarea taxelor. Aici aş menţiona că se introduce Directiva Europeană pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaţionale, Directiva UE 1164/2016. Astfel, multinaţionalele care evitau până acum plata taxelor în România nu vor mai putea face acest lucru. Se vor acorda astfel deducerea limitată a dobânzilor, se va introduce un impozit pentru sumele transferate în afara ţării de multinaţionale, în încercarea de a-şi reduce baza de impozitare, vor fi împiedicate transferurile unor grupuri de firme către filialele lor din paradisurile fiscale şi nu vor mai fi oferite beneficii fiscale obţinute prin aranjamente abuzive între firme”, a mai precizat Mişa.
Toate aceste măsuri ar urma să aducă mai mulți bani în buget, bani ce ar trebui să se ducă spre acoperirea unor goluri create de alte măsuri populiste ale Executivului.
Impozitul pe venit, de la 16% la 10%. Valabil pentru jurrnaliști, avocați, chirii, dobânzi, pensii mai mari de 2000 de lei
Ministrul Finanţelor a anunţat în şedinţa de Guvern că scăderea impozitului de 16% se face şi pentru veniturile din pensiile mai mari de 2000 de lei, dobânzi şi chirii. Toţi românii care au închiriat o locuinţă, un teren sau alte bunuri vor plăti, de asemenea, un impozit redus pe chiria primită. De asemenea, toţi românii şi firmele care desfăşoară activităţi agricole vor plăti un impozit redus de 10% pentru veniturile obţinute”, a anunţat ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, la începutul şedinţei de Guvern.
”Una din cele mai importante măsuri - scăderea impozitului pe venit de la 16 la 10%, nu doar pe veniturile de salarii, ci şi pentru alte venituri, cum ar fi cele din pensii, chirii, dobânzi, activităţi agricole. Astfel, avem azi 4,85 de milioane de salariaţi care vor plăti un impozit mai mic pe veniturile din salarii. Sunt 10 milioane de români care au depozite bancare şi care vor plăti, astfel, un impozit mic pe dobânzi. Sunt peste 250.000 de pensionari care au pensii mai mari de 2000 de lei şi care vor plăti un impozit redus pe suma care depăşeşte acest prag de 2000 de lei. Sunt peste 500.000 de cetăţeni care vor plăti un impozit mai mic pe veniturile din activităţile independente sau din drepturi de autor, inclusiv o mare parte dintre jurnalişti”, a mai spus Mișa.
Scad contribuțiile plătite de angajator la 37,35%
Contribuţiile scad cu două puncte procentuale. Din totalul contribuţiilor de la 39,25 vor ajunge la 37, 25%. Asta înseamnă mai multe contribuţii în beneficiul salariatului.
Pentru românii care obţin venituri din activităţi independente, medici, avocaţi, jurnalişti, artişti, contribuţiile sociale se vor calcula la nivelul salariului minim. În totalul din salariul brut, 35% vor fi contribuţii plătite de angajator în numele salariatului.
El a mai spus că se prevede creşterea cu 60% a deducerilor personale pentru românii cu salarii mici, ceea ce înseamnă că aceştia vor rămâne cu mai mulţi bani în mână după aplicarea taxelor şi impozitelor.
”Pentru cei cu salariul minim suma scutită de impozit va creşte de la 300 de lei la 510 lei, iar în cazul celor care au copii sau alte persoane în întreţinere se mai adaugă o sumă de 160 de lei pentru fiecare copil, faţă de 100 de lei în prezent”, a adăugat Mişa.
Majorarea pensiei minime, amânată pentru 1 iulie 2018
Guvernul nu va majora pensia minimă garantată la 640 de lei de la 1 ianuarie 2018, ci de la 1 iulie 2018. Totodată, ministrul Muncii a menţionat că propune creşterea salariului minim brut pe ţară de la 1450 la 1900 de lei, de la 1 ianuarie 2018, precum şi majorarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului.
O altă simplificare e reducerea contribuţiilor de la 9 la 3. E vorba de contribuţia pentru pensie, cea pentru sănătate și contribuţia pentru asigurare pentru muncă suportată de angajator.
