România a fost nevoită, după aderarea la NATO, nu numai să se adapteze, dar să facă faţă şi schimbărilor survenite în cadrul Alianţei, a precizat Meleşcanu, comparând efortul Bucureştiului cu urcarea într-un tren în mers. "Am făcut efortul de a ne urca într-un tren care nu stătea într-o gară, care mergea şi el şi cunoaştea transformări foarte importante. Deci a fost un dublu efort. A trebuit să facem efortul să ne urcăm în tren, dar să şi alergăm după el pentru a nu pierde tempo-ul", a declarat directorul SIE, la conferinţa "Profilul României în NATO la 10 ani după integrare", organizată la Parlament.
Prin urmare, prima lecţie pe care NATO ar putea să o înveţe de la România este capacitatea "de a se adapta din mers" şi, mai ales, disponibilitatea manifestată în permanenţă "de a acţiona şi de a maximaliza eficienţa acţiunii noastre în cadrul organizaţiei", a spus Meleşcanu.
Cea de-a doua lecţie pe care NATO ar putea s-o înveţe "foarte bine de la noi" ar fi "să internalizeze nevoile de securitate de pe frontierele sale exterioare cu aceeaşi seriozitate şi promptitudine cu care România a internaţionalizat nevoile de securitate ale Alianţei ca actor global", a explicat directorul SIE.
"Dacă noi am fost capabili să internalizăm nevoia de a participa cu forţe, cu trupe în locuri îndepărtate de patria mamă, eu cred că ar fi un lucru deosebit ca şi NATO să înveţe să internalizeze preocupările pe care România, ca şi alte ţări de frontieră, le are în regiune. De aceea, o adoptare rapidă a unui plan de contingenţă referitor la România, Bulgaria, Turcia, Grecia, ţări care suntem în această zonă de turbulenţă ar fi probabil unul dintre cele mai importante obiective şi idei pe care Alianţa le-ar putea pune în aplicare", a mai spus Meleşcanu.
Referitor la criza din Crimeea, Teodor Meleşcanu a precizat că reprezintă "un semnal de îngrjorare", dar şi "o indicaţie foarte clară" că Alianţa trebuie să se gândească la modul în care se adaptează la noile sfidări la adresa securităţii.
