Afacerile private îşi pierd din competitivitate, activele imobiliare stau îngheţate şi nu pot fi vândute, salariile nu pot fi crescute din cauza costurilor de transport în creştere, iar întreg circuitul de business local este afectat.
Acesta este principalul impact al reţelei deficitare de infrastructură de transport asupra economiei locale, dar în ciuda nevoilor vizibile din acest domeniu, guvernul a decis să taie un miliard de lei din cele peste 14 miliarde de lei pe care le avea la dispoziţie Ministerul Transporturilor anul acesta.
Motivaţia acestei rectificări bugetare în minus a fost legată de faptul că Transporturile nu au fost în stare să cheltuiască banii din vistierie în primul semestru, scrie Ziarul Financiar.
„Nu putem face comerţ sau industrie fără infrastructură. E o subminare a economiei naţionale. Lipsa unei infrastructuri se răsfrânge în costuri mult mai mari pentru companii", spune Andrei Mocanu, directorul general al companiei de recuperare de creanţe Kredyt Inkaso.
El spune că inclusiv în domeniul în care activează compania pe care o conduce se resimte din plin absenţa unei infrastructuri de transport dezvoltate, în contextul în care bunurile imobiliare din portofoliu nu pot fi valorificate la preţurile stabilite de evaluatori.
„Banii sunt sângele unei economii, însă infrastructura reprezintă venele şi arterele. Dacă nu ai infrastructură, nici banii nu circulă, nici companiile nu se pot dezvolta", spune la rândul său Adrian Gârmacea, director general şi acţionar al producătorului de tâmplărie Electric Plus din Bacău.
Gârmacea adaugă că businessul pe care îl conduce este direct afectat de lipsa unei infrastructuri dezvoltate, în condiţiile în care, spre exemplu, camioanele trimise de la Bacău la Timişoara parcurg distanţa în 14-16 ore, când ar trebui să facă maximum 8-9 ore.
